Îl am de ceva timp la prietenii virtuali pe Lucian Dragomir – producător de legume din județul Brașov. Calitatea legumelor sale este apreciată de bucătari renumiți, de jurnaliști culinari, de oameni interesați de hrana curată. Este omul care a inițiat proiectul La Borcan. Este pasionat de gastronomie, rock și are un respect aparte pentru mâncare.
„În august 2023, La Borcan a sărbătorit 10 ani de activitate, inclusiv 6 ani de când este certificat ecologic pentru cultura de legume. Lucian Dragomir, omul din spatele brandului La Borcan, le oferă celor care îl urmăresc pe paginile sale de social media „nișcaiva cultură gastronomică și puțină știință eco”, cum îi place lui să spună.
Lucian are și un blog unde împărtășește despre practicile sănătoase din agricultură, dar și impresii despre gastronomia locală și produse locale. Blogul îi poartă numele – LucianDragomir.ro.
Despre manifestarea snobismului în farfurie
Este contrariat de toate clișeele care au legătură cu mâncarea. Spune despre snobismul în farfurie că se manifestă în mai multe forme: ,,Dietele de tip mediteranean, la paralela 45, o tâmpenie nemărginită. Clima, lumina scurtă din timpul iernii, alternanța temperaturilor creează nevoia de fasole cu cârnați, de pastă de jumări și de ciorbă cu ceapă roșie.” Este de părere că ,,oricare alt argument, în acest sens, pică”. Aduce argumente pentru care ar trebui să consumăm produse de sezon. Nu doar că sunt mai sănătoase, mai gustoase și mai ieftine, dar asezonează mai bine preparatele. ,,Nu înțeleg de ce am mânca tomate la masa de Crăciun. Avem gogonele murate, care merg mult mai bine cu d-ale porcului.” Nu este de acord cu exagerările și cu modul aberant în care lumea se raportează la diferite alimente. ,,Superalimentele’, în ghilimele – nu există așa ceva – avocado, kale, aronia și alte hipsterisme sunt niște legume, fructe banale care au sau n-au câte ceva bun. De ce n-ar fi rachiul un superbuster?”
Dar îndeletnicirea de bază, este grădinăritul și vânzarea de legume bio. Lucian este un producător cunoscut deținătorilor de restaurante care își aleg cu grijă ingredientele. Cu mulți are chiar relații de prietenie. Suferă de pe urma faptului că producătorii rurali, care oferă calitate, nu sunt sprijiniți de stat. Ba mai mult, ne declară cu amărăciune că instituțiile statului precum Direcția Agricolă, APIA și ANAF îi îngrădesc „prin o sumedenie de acte normative” tot mai mult activitatea. ,,Toată marfa pe care o produc, este urmărită prin e-factura și e-transport de către ANAF.”
Spune că nu este afectat de fenomenul lobby-ului pentru agricultura intensivă. Nu este afectat nici de faptul că ,,Bayer, cu toate subsidiarele sale, controlează 90% din producția vegetală a lumii prin inputuri și material genetic”. Nu îl afectează, ca agricultor bio, nici faptul că ,,de curând au reușit să obțină o rezoluție C.E.E. prin care se încurajează folosirea organismelor modificate genetic. Suntem ca și condamnați. Eu sunt a mia parte dintr-o picătură din ocean, nu contez, nu sunt un pericol pentru ei.”
Despre risipa alimentară în viziunea unui producător de legume bio
L-am întrebat și despre așa-numiții „agricultori” care apar la TV și își aruncă legumele, pe motiv că nu au căutare sau că se vând „de pomană”. Lucian este de părere că „ăștia care aruncă legume produc cu input și semințe Syngenta, legume fără gust și fără miros și astfel intră în competiție cu importurile, și-o merită, zău!”. Tindem să îi dăm dreptate; un producător bio de talia lui, care muncește și are respect pentru hrană, nu aruncă legumele.
Spune că nu este de acord cu risipa alimentară de niciun fel. Argumentează prin faptul că „la noi nu a existat risipă. Bătrânii nu aveau coș de gunoi; ce era de la natură se composta, iar restul se dădea foc. Uite un exemplu edificator: toate rețetele vechi de preparare a câte unui animal prevăd componente de la nas până la coadă, nimic nu se irosea, nici măcar unghiile. Shoturi de rachiu, din pielița de la pipota păsărilor – cel mai bun ceai antidiuretic.” Pune fenomenul risipei alimentare pe seama consumerismului: „Epoca modernă, prin care se produce din toate, mult și prost, a dus la risipă.” Pentru Lucian lucrurile stau altfel. Țin de educație, de muncă, de respect, de responsabilitate: „Depinde cum trăiești și ce respect ai pentru ceea ce consumi. Dacă le obții greu, prin muncă grea sau cu bani mulți, să vezi cum dispare risipa.” Tocmai de aceea, toate legumele produse de Lucian, care nu se vând în sezon, sunt transformate în conserve bio. Conservele pot fi achiziționate direct de la el sau de pe site-uri cu produse artizanale și BIO, un exemplu fiind magazinul bioshopromania.com.
Nu este deloc de acord cu incendierea resturilor vegetale. ,,În grădină, compostul este aur.” spune el. Nu doar că ajungem să poluăm mediul cu fum, dar pierdem și foarte mult în raport cu insectele și viețuitoarele din grădină. În plus, pierdem pentru că resturile vegetale ar constitui un îngrășământ bio formidabil.
Așadar, hrana curată este o alternativă a noastră, a oamenilor de la țară. Este aberant să utilizăm erbicid pentru a scăpa de buruieni. Utilizarea pesticidelor este un dezastru pe termen lung, pentru că, în timp distrug tot ce înseamnă microorganisme în sol. Este furt din viitorul copiilor noștri și nu ar trebui să acceptăm așa ceva.
Lucian Dragomir crede în agricultura sustenabilă și bio. Este convins că este calea de urmat pentru a proteja natura, oamenii și sănătatea noastră. Deși pare o luptă greu de dus, sunt adepta zicalei: „Omul sfințește locul!”.
Unde pot fi găsite legumele și conservele La Borcan?
Brașov:
Bistro De’l Arte
Pilvax Restaurant
Piața Star – sâmbăta
Piața Dacia
Livezile Dobrinoiu
București:
L’ Atelier de unde și alți clienți pot achiziționa pachete prestabilite.
Textul este scris de Raluca Dumitrana
Imaginile aparțin lui Lucian Dragomir
