Am vorbit cu Amalia Spînu despre Ținutul Fluturelui Albastru – o microregiune din județul Cluj, care este formată din 12 comune. Este un interviu care suprinde modul în care a luat naștere acest brand de microregiune. Amalia vorbește și de nevoile și dorințele celor din comunitate. Am vorbit despre elementele de unicitate ale microregiunii și despre dorința biologilor de a proteja fluturii Maculinea. În acest ținut viețuiesc toate cele 4 specii ale acestui fluture.
Amalia a explicat importanța și nevoia brandingului de microregiune și elementele sale definitorii. Este uimitor cum sentimentul de apartenență contribuie la prosperitatea oamenilor din Ținutul Fluturelui Albastru. Au evenimente dedicate producătorilor locali, se susțin și pun umărul la dezvoltarea zonei. Și pentru că îmi doresc ca exemplul lor să fie multiplicat vă invit să citiți acest interviu. Vin cu o lecție utilă pentru toți cei care viețuiesc la sat.
Raluca Dumitrana: Cum a luat naștere ,,Ținutul Fluturelui Albastru”? / Cine sunt inițiatorii proiectului?
Amalia Spînu: Proiectul a luat naștere printr-o serie de circumstanțe favorabile, despre care povestim imediat, dar cred că cel mai importante lucruri au fost curiozitatea și pasiunea pentru rural, patrimoniu și autentic.
Circumstanțele favorabile au fost reprezentate de fapt de un cumul de parteneriate locale în jurul unui proiect la firul ierbii. În 2018, Grupul de Acțiune Locală Someș Transilvan a creat oportunitatea unui proiect de branding de teritoriu pentru cele 12 comune din Cluj pe care le reprezintă (Aluniș, Apahida, Bobâlna, Bonțida, Borșa, Cornești, Dăbâca, Iclod, Jucu, Mintiu Gherlii, Sic și Vultureni.), iar Fundația Civitas din Cluj-Napoca au fost cei care au demarat acest proces. Raluca Bojan și Mihai Giurgiu (mai târziu co-fondatorii Asociației Plaiuri Noi) au fost oamenii care au bătut în lung și-n lat acest teritoriu, pentru a descoperi valorile și specificul local.
Amalia Spînu: Ca și context, GAL-ul este o asociație creată prin programul european LEADER, care investește în dezvoltarea rurală prin alocarea de fonduri europene pentru nevoile colectate din comunitate.
După un an cu multe vizite, întâlniri cu oameni din toate colțurile teritoriului și cu biologii care încercau de mulți ani să aducă spre comunitate importanța și prezența unică a fluturelui Maculinea prin cele 4 specii ia naștere de fapt brand-ul Ținutul Fluturelui Albastru, acest nume fiind ales împreună cu comunitatea locală.
Raluca Dumitrana: Care este povestea fluturelui albastru?
Amalia Spînu: Povestea fluturilor începe într-un mod care ni se pare un pic neobișnuit acum, având în vedere faptul că povestim mai mult despre acțiunile distructive pe care prezența umană le-a avut și le are asupra mediului înconjurător. Specia fluturilor Maculinea este însă condiționată de acțiunile benefice pe care prezența umană le-a avut asupra acestui teritoriu. Prin modul trațional de a face agricultură, prin păstrarea pajiștilor și respectarea perioadelor de cosit,omul a facilitat diversificarea florei spontane și a faunei. Acest lucru a ajutat la crearea unui mediu propice de dezvoltare a plantelor gazdă de care sunt dependenți fluturii, dar și a speciei în sine.
Astăzi regăsim în Ținut pajiști cu o înaltă valoare naturală cu o bogată floră spontană, prezența fluturilor garantând un mediu nepoluat și cu o biodiversitate ridicată.
Acum 15 ani, domnul profesor Laszlo Rakosy, biolog și cercetător pasionat, descoperă pe Dealurile Clujului de Est acest Albăstrel argintiu al furnicilor, Maculinea, și mai mult decât atât toate cele 4 specii ale sale, care din toată Europa doar aici se mai găsesc împreună.
Pe lângă acest lucru, care oricum este important în sine, acest fluture are și un ciclul de viață fascinant, chiar unic. Iată povestea spusă chiar prin ochii biologilor de la Societatea Lepidopterologică Română:
,,Pe la mijlocul lunii iulie, femela fluturelui depune câte un ou pe inflorescența unui anume tip de plantă, singura plantă cu care larvele se pot hrăni.Din ou iese o micuță omidă (larvă), care timp de 7-10 zile consumă semințele necoapte din inflorescență. Apoi, omida coboară pe sol, abandonând singura ei sursă de hrană. După un scurt timp își face apariția o furnică roșiatică, care analizează larva și… în loc să o înșface cu mandibulele ei puternice, se apropie cu grijă de spatele ei și soarbe o minusculă picătură de lichid secretată de omidă. Picătura dulce, cu un conținut chimic încă puțin cunoscut, vrăjește furnica, care va lua omida și o va duce în furnicarul său. În furnicar, omida de fluture, se ascunde neagresată într-o margine a mușuroiului. Din ascunziș, iese zilnic și consumă ouă sau pupe ale furnicilor gazdă. Furnicile, în loc să reacționeze și să o ucidă, tolerează comportamentul prădător al omizii de fluture. La începutul primăverii, omida devenită adultă, protejată de frig și având la dispoziție hrană bogată în proteine, se transformă în pupă, din care după mijlocul lunii iulie emerge un superb future.”
Raluca Dumitrana: Hai să explicăm puțin oamenilor mai puțin avizați ideea de branding local și să vorbim aplicat pe ,,Ținutul Fluturelui Albastru”?
Amalia Spînu: Ne place cel mai mult să aducem în discuție brandul de microregiune pentru că ne uităm la teritoriu dintr-un alt unghi, mai mare decât cel al localităților unitare, dar mai mic decât cel al regiunilor cunoscute ale țării. Vedem microregiunile ca areale de mai multe localități care împărtășesc resurse comune sau sunt unite de un fir roșu pe partea etnografică.
O definiție mai clară a acestui concept dată chiar de coordonatorul de branding și Turism al asociației, Mihai Giurgiu este: ,,Brandul de microregiune este un set de elemente care promovează particularitățile sale unice sau inedite față de alte zone.
E important de știut ce e special la un loc pe plan intern, dar și mai important e de știut ce ar fi relevant pe plan național sau internațional. Brandul de microregiune ar trebui să fie acel ceva care dă un sens unitar, omogen.’’
Ținutul Fluturelui Albastru este un brand microregional în dezvoltare care a adus multă conectivitate în teritoriu prin actorii locali și susținere reciprocă la diverse festivaluri, evenimente și proiecte. Brand-ul aduce avea multe beneficii pentru comunitatea locală și teritoriu: valoare adăugată a produselor și serviciilor locale, creșterea sentimentului de apartenență a locuitorilor într-un teritoriu dinamic, sinergia pentru intermediul unui simbol comun, creșterea atractivității și a vizibilității locului.
Raluca Dumitrana: Care este scopul vostru și ce ați avut în minte când ați lansat proiectul?
Amalia Spînu: Am vrut să arătăm și să transmitem că fiecare zonă în care la prima vedere nu pare să fie „nimic” cuprinde de fapt o mare bogăție culturală, naturală și umană. Acesta a fost un leitmotiv pe care l-am tot întâlnit în peregrinările noastre:,, Aici noi nu avem nimic”, „Aici nu se întâmplă nimic’’, care în loc să ne descurajeze ne-a motivat să luăm la pas locurile și să fim cu adevărat atenți la tot ceea e e frumos și activ în teritoriu.
Ca o ironie, tot oamenii care ne-au zis de nimic, ne-au arătat cum prin simplitate și modul lor de viață autentic redescoperim valori ale ruralului care îl fac unic și care merită să fie promovate. Noi am avut doar misiunea să creionăm o poveste și să conectăm tot ce am cutreierat și cunoscut.
Raluca Dumitrana: Cum sunt sprijiniți jucătorii locali, care fac parte din acest ținut?
Amalia Spînu: Ca Asociația Plaiuri Noi încercăm mereu să conectăm și să susținem cât mai mult oamenii de aici și Ținutul e referința noastră principală când vine vorba de produse locale, recreație și locul de implementat proiecte.
Am sprijinit mult producătorii locali prin a le aduce împreună produsele la diverse târguri și festivaluri (Ex. Zaiafet pe Lună, TIFF) într-un stand comun al Ținutului, astfel având nevoie doar de un om care să se ocupe de vânzare, timp în care ceilalți puteau să-și continue activitatea de producție. Anul trecut de Crăciun am creat și un pachet cadou cu produse locale doar din Ținut. Susținerea lanțului scurt și hrana locală sunt importante atât pentru noi, dar și pentru din ce în ce mai mulți consumatori, astfel încât încercăm oricând să promovăm oamenii harnici de aici.
De asemenea, promovăm evenimentele, inițiativele mici și mari, oportunitățile de clacă din Ținut și încercăm să legăm comunitatea urbană de cea rurală. Un exemplu concret ar fi claca de cosit și strâns fân din Fânațul Domnesc de la Luna de Jos, zonă protejată a fluturelui Maculinea. Aceasta a fost una dintre acțiunile verii în care ne-am implicat prin strângerea și managementul voluntarilor.
Gândim și implementăm proiecte pentru locuitorii din Ținut, dar și găzduim proiecte în realitatea de acolo. Încercăm să ducem cât mai mult spre comunitatea locală. Anul acesta am găzduit pentru două săptămâni 7 interni francezi în Bonțida, educatori pentru natură în devenire, care s-au implicat în activități cu copiii din Răscruci și Bonțida, la construcția unui spațiu outdoor pentru Festivalul Zaiafet pe Lună și într-o acțiune de protecție și delimitare a zonei protejate de fluture împreună cu localnicii.
Raluca Dumitrana: Ce obiective turistice există în zona și ce experiențe pot avea turiștii care poposesc aici?
Amalia Spînu: Pe site-ul nostru, avem o hartă bine documentată și care poate îndruma ușor spre multe obiective naturale, culturale, sate pitorești, experiențe, dar și locuri de poposit mai multe zile.
Ținutul se bucură de peisaje unice și pajiști bogate în flori care ne transportă direct în copilărie, o deltă a Transilvaniei (Stufărișurile de la Sic), lacuri sărate, sate cu arhitectură tradițională în care casele sunt construite din piatra de tuf vulcanic (Chidea), castele Banffy cu multe povești transilvănene sau un ultim turn rămas ca ultimă memorie familiei Teleki. Lista e destul de lungă.
În funcție de sezon, experiențele sunt diferite.
Toamna, turiștii pot să descopere în familie Festivalul Silvoiței din Vultureni sau să culeagă struguri ca voluntari în cea mai Veche vie din Transilvania la Tăușeni.
Toată vara, ferma Delicium își deschide porțile weekend de weekend pentru a culege cu mâinile noastre și a mânca fructe de pădure pe alese. Festivalul Zaiafet pe Lună aduce multă artă și conștientizare asupra risipei în parcul istoric al Turnului Teleki, o oază magică cu stejari seculari. În iulie e singurul moment al anului în care putem vedea fluturii, iar Andrei Crișan,biolog și promotor al ecoturismului, deschide experiențe de observare a fluturilor, dar este implicat și în seria de ,,Experiențe în Ținut’’ dezvoltată de noi, în care oamenii pot descoperi un sat prin natură, drumeție, povești culturale și prin întâlnirea cu cel puțin un producător local.
Putem să ne mulăm pe nevoile unui grup și să creăm ceva fix pentru nevoile lor.
Experiențele există și datorită oamenilor interesați de face altceva, de a dezvolta evenimente cu un concept diferit și binețeles de durata implicării, care poate fi de moment sau pe termen lung. Un eveniment inedit pe care l-am avut anul acesta în colaborare cu Grădina Comunitară din Răscruci a fost o seară g/astronomică în luna august, la care participanții au aflat secretele unui gulaș bun chiar de la un bucăta și s-au putut uitat prin telescop la lună și stele ghidați de un profesionist în domeniu.
Ne dorim ca turiștii care vin să lase cât mai puține amprente asupra mediului înconjurător sau a locuitorilor și să descopere într-un mod cât mai autentic, indiferent de sezon. Îi așteptăm să pornească de la Casa Fluturelui Albastru din Răscruci, aici este sediul Ținutului, dar și al Asociației Plaiuri Noi, care sperăm să devină un centru activ de promovare turistică atât pentru vizitatori, cât și pentru localnici.
Raluca Dumitrana: Ce proiecte ați derulat până acum în ,,Ținutul Fluturelui Albastru”?
Amalia Spînu: Încercăm să aducem oamenii cât mai aproape de Ținut și să promovăm teritoriul prin diverse proiecte creative:
,,Ia cu tine o parte din Ținut’’ ca și Mărțișor spune povestea fluturelui și a pajiștilor prin bulgări de pământ cu semințe de pe pajiștile Ținutului.
,,Extraordinară viață a lui Miez’’ este o carte minunată de copii scrisă de Iulia Iordan și ilustrată de Keszeg Ágnes care urmărește metamorfoza lui Miez, fluturele Maculinea, de la ou la fluture.
,,Nu te supăra, fluture!’’ este jocul interactiv în mărime naturală pentru copii și adulți în care înaintezi și descoperi Ținutul pas cu pas (sau zar cu zar!).
Am organizat diverse evenimente pentru comunitatea locală, cum sunt întâlnirile de networking dar și pentru publicul larg.
Am testat și organizat diverse ture în Ținut care au inclus vizitarea unor sate deosebite, plimbare și explorare a naturii și produse sau povești locale.
Pe unul dintre cele mai înalte dealuri din zonă am pus un punct de realitate augmentată, pentru ca oamenii care ajung acolo să observe fluturii în orice perioadă a anului.
Anul acesta am pornit și un proiect de informare și formare a locuitorilor din Ținut, denumit Smart Om. Am organizat mai multe cursuri gratuite pentru locuitori, având 4 teme pe care ne-am dorit să le abordăm și pe care le-am considerat importante pentru acest teritoriu: protecția fluturilor și a naturii, arhitectură locală, turismul rural și dezvoltarea competențelor digitale.
Raluca Dumitrana: Să vorbim despre comunitatea ,,Ținutul Fluturelui Albastru”?
Amalia Spînu: Comunitatea Fluturelui Albastru numără în prezent peste 65 de membri și este un grup de producători locali, meșteri, oameni care activează în turism, asociații și alți actori privați care care aleg să folosească brandul Ținutului Fluturelui Albastru pentru dezvoltarea lor și a microregiunii. Întâlnirile regulate ale comunității au dus la o cunoaștere reciprocă mai bună a membrilor și o deschidere spre colaborare pentru târguri locale, acțiuni de voluntariat, festivaluri și alte proiecte locale.
Raluca Dumitrana: Cum se pot implica oamenii care au aceleași valori ca și voi? Cum vă pot sprijini activitatea?
Amalia Spînu: Un prim pas ar fi să ajungem la o conștientizare colectivă a valorii și frumuseții mediului rural împreună cu patrimoniul cultural și natural pe care l-am moștenit și care merită să fie păstrat cât mai frumos pentru generațiile viitoare.
Pe lângă tot sprijinul pe care îl avem în online, ne dorim mult ca susținătorii de acolo să vină mai aproape de noi prin voluntariat, dar și prin susținerea producătorilor locali, a evenimentelor pe care le propunem sau a campaniilor de crowdfunding.
Luna noiembrie este pentru noi importantă și provocatoare, deoarece e prima dată când participăm la un Swimathon. Vrem să strângem fonduri pentru a continua în 2024 să implementăm proiecte de sensibilizare și conștientizare asupra biodiversității locale din Ținut pentru comunitatea locală. Aici este proiectul nostru și primim cu responsabilitate orice sumă pe care lumea o poate dona: https://swimathon.fundatiacomunitaracluj.ro/editia13_plaiurinoi/
Ne susținem activitatea pe termen scurt și mediu preponderent din proiecte europene, care vin cu oportunități noi și rezultate frumoase, dar ne limitează să facem tot ce credem că e util și necesar comunității locale.
Ne dorim să descoperim parteneri corporate care ar vrea să se asocieze pe termen lung cu Ținutul Fluturelui Albastru și să continuăm multe idei deja conturate (Ex. am vrea să tipărim mai multe exemplare din cartea de copii pentru a duce povestea fluturelui mai departe), dar suntem deschiși să co-creăm alte proiecte împreună pentru ruralul frumos.
Vom lansa în curând un newsletter cu PoVești de Dincolo de Cluj, în care lunar vom aduce noutăți despre Ținut, dar și alte microregiuni rurale în care ne-am implicat de-a lungul anilor. Invităm curioșii și pasionații de rural să se aboneze pe site-ul Ținutului.
Interviu realizat de Raluca Dumitrana
Imaginile aparțin Asociației Plaiuri Noi
