Nu știu cum se face că în ultima perioadă am tot scris despre inițiative din zona Clujului. De această dată am vorbit cu Ioana de la Culinarativ despre cum a luat naștere acest proiect. Am vorbit și despre sprijinul acordat de ei, producătorilor locali din zona Clujului și despre alte inițiative lăudabile. Culinarativ este despre dragostea pentru bucate locale, despre comunități închegate și despre nevoia de educație a consumatorului român în această direcție.
Raluca Dumitrana: Cum a luat naștere proiectul Culinarativ? Despre Ioana și Marius dinainte de nașterea Culinarativ.
Ioana (Culinarativ): Culinarativ s-a născut dintr-o nevoie și un stil de viață.
Nevoia a apărut în pandemie, când accesul la supermarketuri a fost limitat, iar terasele și restaurantele se închideau. Îmi amintesc și acum serile în care ne sunau prietenii, doritori să afle de unde ne aprovizionăm local. Le-am oferit contactele multor producători locali și le-am recomandat food hub-uri care livrează în toată țara.
Atunci am realizat cât de mulți oameni sunt în căutare de surse locale de hrană, neștiind spre cine să se îndrepte, iar stilul nostru de viață părea să aibă potențialul de a ajuta comunitatea.
Țin minte cum în urma acestor discuții cu prietenii, i-am spus soțului meu entuziasmată: “Haide să punem bazele unui blog culinar! Se va numi Culinarativ, de la „culinar” și „narațiune”. Vom relata în alcătuiri de cuvinte poveștile micilor producători locali pentru gurmanzii care îi caută!”
Așa s-a născut Culinarativ.
Ne-ai întrebat și despre cum am fost noi înainte de blogul culinar.
Ei bine, înainte să formăm duo-ul: cea care iubește să scrie și cel care iubește să mănânce, am fost la rândul nostru doi prichindei curioși și dornici să descopere gustul bucatelor locale. Cu ocazia fiecărei mese în familie ne-am educat gustul în favoarea hranei curate, iar cu timpul viața ne-a purtat tot mai aproape de lumea gastronomiei locale.
Soțul meu este un promotor al hranei locale, fiind implicat de mai bine de o decadă în facilitarea și dezvoltarea de concepte care pun în valoare micii producători locali, iar în ultimii 6 ani de când formăm acest duo gurmand, am luat și eu parte la dezvoltarea mai multor proiecte axate pe susținerea lanțului scurt de aprovizionare. Ulterior, am pus bazele unei firme prin care ajut micile afaceri locale să fie cât mai vizibile în mediul online și promovez producătorii locali prin intermediul blogului culinar.
Raluca Dumitrana: Ce schimbări a adus pandemia de Covid-19 pentru producătorii locali din Cluj?
Ioana (Culinarativ): Pandemia a trezit masele și a scuturat din temelii siguranța multor consumatori, care se bazau pe marile lanțuri de magazine pentru cumpărăturile de zi cu zi. Astfel, în mijlocul acelei crize, atenția tuturor s-a îndreptat în cele din urmă spre micii producători locali.
Acest interes din partea consumatorilor a ajutat mult la creșterea vizibilității multor afaceri și a apropiat mai mult consumatorii de producători, stabilindu-se astfel o legătură frumoasă între ei, dincolo de cea pur comercială. Multe afaceri au reușit să se dezvolte și să crească în perioada aceea, formând totodată comunități stabile în jurul lor.
Raluca Dumitrana: În ce alte proiecte mai sunteți implicați, dar care au legătură cu susținerea producătorilor locali?
Ioana (Culinarativ): Momentan ne focusăm pe dezvoltarea comunității Culinarativ, scriem și publicăm articole din sfera gastronomiei locale și organizăm evenimente culinare. Ne implicăm în promovarea brandurilor locale și a proiectelor și inițiativelor în care credem. Una dintre cele mai recente colaborări fiind cu prietenii de la Asociația C.R.I.E.S – Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice & Solidare, în cadrul festivalului gastronomic La PAS. Un alt proiect interesant a fost Școala de Producători Locali, organizat de Fundația Civitas pentru Societatea Civilă, în cadrul căruia am susținut modulul de Marketing, învățându-i pe producătorii locali tipsuri din culisele marketingului digital.
De asemenea, în trecutul nu foarte îndepărtat am fost implicați în facilitarea și dinamizarea a 3 parteneriate de agicultură susținută de comunitate, în Cluj-Napoca și Sibiu, în cadrul Asociației pentru Susținerea Agriculturii Țărănești, iar începând cu anul 2017 Marius a fost implicat direct în dezvoltarea a 2 food hub-uri din România: Nod Verde (sub coordonarea Fundației Civitas penstru Societatea Civilă) și Nord Natural Hub (sub coordonarea Fundației Open Fields).
Raluca Dumitrana: Vorbiți mult de gusturi locale, de producători locali, organizați evenimente destinate gusturilor locale. Cunoașteți bine această lume. Cu ce provocări se confruntă producătorii artizanali din zona Clujului?
fIoana (Culinarativ): De regulă cele mai des întâlnite provocări ale producătorilor care vând direct clientului final, țin de lipsa timpului și a cunoștințelor necesare pentru a se promova atât în mediul online, cât și offline. O altă provocare o reprezintă accesul limitat în piețe.
Am observat că există și situații în care producătorul local nu știe să-și calculeze costurile corect și nu poate stabili un preț corect, care să-i acopere cheltuielile. Adesea vând în funcție de “prețul pieței” și nu raportat la situația lor.
Pentru fiecare provocare, însă, este și o soluție. De exemplu, există o serie de modele de vânzare directă care îi pot susține în demersurile lor.
Noi am avut șansa să construim un partneriat ASAT în Cluj-Napoca și să ajutăm producătorul să își calculeze corect costurile, formând o comunitate de cumpărători în jurul său. Conceptul de agricultură susținută de comunitate, în care se împart atât riscurile, cât și beneficiile în relația producător-consumator, este deosebit și merită explorat în continuare. Sperăm să aducem din nou modelul la Cluj cu o nouă familie de producători locali.
Un alt model de vânzare directă care poate să ofere predictibilitate micilor producători locali este modelul finlandez REKO. Începând cu finele anului 2019 am avut bucuria de a ne implica în dezvoltarea unei astfel de model la Cluj și am văzut beneficiile pe care le poate aduce producătorilor locali.
Raluca Dumitrana: ,,Toamna în bucate la Copșa Mare 122” – este un eveniment pe care l-ați organizat de curând. Să vorbim despre concept și despre meniul
evenimentului, dar și despre cei implicați în organizarea evenimentului.
Ioana (Culinarativ): Totul a pornit de la dorința prietenei noastre Simona Seciu, gurmanda care se află la cârma Punctului Gastronomic Local Copșa Mare 122, de a colabora cu noi în vederea organizării unui eveniment culinar, în unul dintre cele mai frumoase sate săsești din Colinele Transilvaniei.
Ne-am dorit ca în cadrul acestui eveniment să surprindem viața satului transilvănean, oamenii locului, gastronomia locală, meșteșugul, arhitectura și frânturi din istoria acelor meleaguri.
Prin urmare am organizat 3 ateliere pentru gurmanzi, cu gândul de a-i învăța secretele mai multor îndeletniciri locale:
- atelierul de pâine a fost susținut de gazdele noastre, Simona și Sile, care s-au implicat trup și suflet în pregătirea pâinicilor alături de gurmanzi. Au frământat aluatul, au dat formă pâinilor și apoi le-au copt în cuptorul cu lemne.
- atelierul de brânză a fost susținut de Istvan Varga de la Manufactura de brânză, artizan al brânzeturilor maturate, care ne-a învățat cum se face cașul proaspăt. În plus, i-a purtat pe gurmanzi în lumea brânzeturilor artizanale prin multitudinea informațiilor oferite.
- atelierul de pâslărit a fost realizat de domnul Ilie Iordan, meșter popular local și un om deosebit, care i-a captivat pe participanți cu modul lui de a-i învăța să lucreze cu cel mai vechi material textil folosit de omenire: pâsla.
În program am avut și vizita la biserica fortificate a satului, care are o vechime de peste 700 de ani și o istorie impresionantă, dar și delectarea cu deliciile pregătite de gazde: zacuscă de casă, pastă de slănină, brânzeturi, ouă, legume de sezon, socată, cărnuri, ciorbă de varză cu afumătură, gulaș de porc cu cartofi natur și salată de murături, lichiu cu griș și felii de dovleac copt!
De asemenea, gurmanzii au putut să-și cumpere miere și jucării de lemn de la preotul ortodox al satului, domnul Ioan Bica și dulcețuri, gemuri și siropuri de la familia Cocoș. La plecare au primit o pâine și un caș proaspăt.
Evenimentul a fost foarte bine primit și le mulțumim oamenilor frumoși de la Copșa Mare pentru magia creată. Am avut o echipă formidabilă!
Raluca Dumitrana: Care este cea mai bună rețetă locală descoperită? M-aș bucura și să o împărtășim cititorilor.
Ioana (Culinarativ): Nu știm dacă este cea mai bună, nu o putem numi nici locală dacă ne raportăm la Cluj, însă este una dintre cele mai fermecătoare rețete, cu un gust parfumat și o textură fină, pe care o putem face doar o dată pe an, primăvara.
Am aflat de această delicatesă acum câțiva ani de la un domn din Moldova.
Este vorba despre clătitele cu flori de salcâm.
Rețeta e floare la ureche și sunt bucuroasă să o împărtășesc cu cititorii:
Se culeg ciorchinii de flori de salcâm, apoi se face aluatul de clătite preferat. După ce s-au spălat florile cu apă rece, se dau ciorchinii prin aluat și se prăjesc într-o tigaie cu ulei.
Pont: se lasă codița, astfel încât să se poată prinde de ea când se pun ciorchinii în tigaie și apoi când se servesc clătitele.
Poftă bună!
Raluca Dumitrana: Ați interacționat cu mulți artizani pricepuți, dar ați și descoperit multe inițiative relevante pentru antreprenoriatul rural. Ce v-a impresionat cel mai mult? Ce inițiative considerați a fi mai utile pentru producătorii rurali?
Ioana (Culinarativ): Cel mai mult ne-au atras atenția inițiativele și proiectele inițiate de Fundații, ONG-uri și GAL-uri, cu precădere din Transilvania, care depun eforturi în vederea susținerii antreprenoriatului rural.
Vom oferi câteva exemple: Ținutul Fluturelui Albastru – Asociația Plaiuri Noi, CoopNet – Rețeaua de creștere a cooperativelor și Școala de Producători Locali – Training în dezvoltarea afacerii, marketing & atragere de finanțări – Fundația Civitas pentru Societatea Civilă, Rețeaua Food Hub-urilor din România, Cooperativa Bioforia, Bucate din vecinătate – Fundația Adept Transilvania și Bucate din proximitate – Gal Podișul Mediașului.
Din Iași îi avem și pe prietenii de la Rural Developement Research Platform cu proiectul Gust de Iași.
Raluca Dumitrana: Cu ce produse locale ar trebui să plece turiștii care vizitează Clujul?
Ioana (Culinarativ): Turiștii își pot umple desaga cu brânzeturi artizanale, cărnuri fine, produse de panificație, dulcețuri, gemuri, siropuri, fructe și legume de sezon, lactate, ouă, sucuri naturale, muștaruri artizanale, uleiuri presate la rece, ceaiuri, miere, condimente, vinuri, bere și lista poate continua.
Raluca Dumitrana: Să facem un top al producătorilor locali din județul Cluj. Unde pot găsi turiștii acești producători locali?
Ioana (Culinarativ): Venim în întâmpinarea voastră cu câteva recomandări:
Brânzeturi și lactate: Atelierul de branză NarCheese, Caseus – Atelier de brânză maturată Cluj, Magic Milk
Fructe, dulcețuri, ceaiuri, sucuri naturale, condimente și produse conservate: Pomăria Bădăcin, Cămara de la Munte, Bunătăți uscate, 3 generații, Ferma Delicium, Mihai-Silvoiță Ardeleană, Hari Berry, La Năsal
🥦 Legume: Pachetul Verde, Blue Gardens, Desaga cu legume, Ecorik, Sere Ceanu Mare și Ograda pentru mâine.
Produse de panificație: Brutăria Claudia
Ciuperci: Vero Vita House
Paste artizanale: Pasta Pedroni, ALTO • Paste Artizanale
🥩 Cărnuri fine: Carmangeria Pasini
Deserturi: Rigo Turtă Dulce
Uleiuri presate la rece: Luna Solai
Miere: Trântorul – Miere de albine, Mihai Grama, Dapis Transilvania
🍷 Vinuri: Via din Tăușeni, Crama Vatra Roșia
🍺 Bere: Bere a la Cluj, Kutuma, Bere Made in Câmpenești, Hop Head
Produsele pot fi achiziționate direct de la producătorii locali, din băcănii sau de la food hub-ul Nod Verde.
De asemenea, am vrea să amintim și de produsele de la USAMV Cluj-Napoca (au lactate, brânzeturi, cărnuri, vinuri, ceaiuri), care sunt absolut minunate și pot fi găsite în magazinul lor din campus sau la standul din Iulius Mall.
Să nu-i uităm nici pe micii producători din piețe (piața din Zorilor, piața volantă BT Arena, piața volantă din Baciu), de unde ne facem cumpărăturile adesea!
Raluca Dumitrana: Să explicăm puțin conceptul de ,,lanț scurt”. Ce ar trebui să știe consumatorii români despre acest concept?
Ioana (Culinarativ): La nivelul Uniunii Europene lanțul scurt alimentare este definit ca „un lanț de aprovizionare care implică un număr limitat de operatori economici angajați în activități de cooperare și de dezvoltare economică locală, precum și relații geografice și sociale strânse între producători, procesatori și consumatori.”
Practic, atunci când un consumator alege să consume alimente provenite cu precădere din lanțuri alimentare scurte, evită pe cât posibil intermediarii sau alege maxim un intermediar de încredere, care cunoaște producătorul și care facilitează de fapt accesul producătorului la consumatori la care altfel nu ar fi avut acces.
Consumul cu preponderență a produselor provenite din lanțuri alimentare scurte are multiple beneficii:
- hrană mai proapătă și de sezon = mai mulți nutrienți pentru organism;
- locuri de muncă generate în economia locală;
- relații apropiate cu producătorii locali;
- producție la scară mică = calitate superioară;
- mai puține emisii de CO2;
- mai puțină risipă alimentară la nivel de industrie.
Raluca Dumitrana: Ce sfaturi le oferiți producătorilor rurali care sunt la început de drum? Ce soluții și sfaturi îi putem oferi acestui antreprenor aspirant?
Ioana (Culinarativ): Nu știm în ce măsură putem oferi sfaturi și soluții producătorilor rurali la început de drum, pentru că fiecare prim pas este unic.
Tot ce știm, însă, este că avem mare nevoie de ei și că munca lor nobilă ține o societate în picioare. Ne hrănim zi de zi, iar hrana este remediu, viață, identitate și viitor.
Acesta este și motivul pentru care din postura de consumatori, am făcut un pas mai aproape de ei.
Credem că au nevoie de susținerea comunității, iar votul nostru îl dăm cel puțin o dată pe săptămână când ne facem cumpărăturile.
Sperăm ca tinerii să aleagă să devină artizani ai gustului, să îndrăznească să se facă auziți și văzuți, să aibă încredere în comunitate și să-și unească forțele în cooperative și asociații.
În România avem un drum lung de parcurs la capitolul susținerii reale a micilor producători locali, însă prin educație, educație și iar educație, vom face progrese semnificative.
Puteți urmări proiectul Culinarativ și pe rețelele lor de socializare:
