Stiri: Evenimente din Rural

Sâmbătă, 6 septembrie 2025, satul românesc își deschide, din nou, porțile patrimoniului viu. A treia ediție a Nopții Muzeelor la Sate adună peste 140 de spații culturale din 36 de județe – la care se alătură și două muzee din Republica Moldova – într-o noapte în care poveștile locului, meșteșugurile și memoria comunităților devin experiențe de trăit, nu doar de privit. Anul acesta, evenimentul crește și mai mult miza: se pun bazele a cinci ecosisteme muzeale rurale vii, inițiative gândite împreună cu oamenii locului, de la Băița la Țara Hațegului, de la Depresiunea Silvaniei la Țara Făgărașului și Delta Dunării. În program veți găsi expoziții regândite cu implicarea comunității, ateliere pentru copii, tururi participative, cartări, documentări digitale și formări pentru cei care vor să ducă mai departe grija pentru patrimoniu. În plus, ediția marchează Ziua Internațională a Cititului Cărților prin instalații literare perisabile și aduce în atenție documentarul „Letopisețul lui Hrib”, o recuperare emoționantă a dialogului dintre tradiție și modernitate. Economie Rurală este partener media al evenimentului și vă invită să vă alegeți traseul, să vă luați copiii și prietenii și să descoperiți, la pas, felul în care cultura rurală coagulează comunități și regenerează locuri. Mai jos, comunicatul integral al organizatorilor. Noaptea Muzeelor la Sate și ale sale cinci ecosisteme muzeale rurale vii Pe 6 septembrie va avea loc ediția a treia a Nopții Muzeelor la Sate, eveniment ce reunește în acest an peste 140 de obiective culturale din 36 de județe. Informațiile complete și programul actualizat pot fi consultate pe pagina oficială: https://noapteamuzeelor-la-sate.ro. Noaptea Muzeelor la Sate nu este doar o invitație la vizitare, ci o călătorie în lumea poveștilor locale, în meșteșuguri transmise din generație în generație și în felul autentic în care satul românesc își spune propria istorie. Vizitatorii au de ales între o ofertă diversă care include case memoriale, complexe arheologice, grădini botanice, biserici fortificate, cule, geoparcuri, spectacole în aer liber, hub-uri țărănești, spații de creație contemporană, focuri de tabără, ateliere și demonstrații de meșteșuguri tradiționale, tururi interactive, expoziții multimedia și muzee dedicate unor teme inedite precum mineritul, gastronomia, istoria viei și a vinului, mituri și povești locale. Două muzee din Republica Moldova s-au alăturat celei de-a treia ediții a evenimentului. Anul acesta, în cadrul Nopții Muzeelor la Sate, prinde viață un proiect dedicat dezvoltării a cinci ecosisteme culturale în mediul rural. Construite pe baza nevoilor identificate în edițiile anterioare, aceste inițiative își propun să creeze o rețea de sprijin și să arate că patrimoniul rural poate fi nu doar păstrat, ci și transformat într-un motor de coeziune comunitară și regenerare locală. În Băița (județul Bihor) va fi regândită expoziția permanentă a Muzeului Învățătorului, cu implicarea locuitorilor. În Enisala și Mila 23 din județul Tulcea copiii din medii defavorizate vor explora colecțiile locale prin ateliere creative. În Densuș și Peșteana (Geoparcul Țara Hațegului, Hunedoara) vor avea loc cercetări sociologice, ateliere educative și cartări participative. În Crasna și Marin (Depresiunea Silvaniei) se vor documenta digital interioare tradiționale și portrete ale purtătorilor de tradiții, alături de o campanie comunitară de salvare a gospodăriilor autentice. În Felmer și Șercaia (Țara Făgărașului) se va derula un program de formare în studii muzeale. Pentru că ediția din acest an coincide cu Ziua Internațională a Cititului Cărților, Noaptea Muzeelor la Sate marchează momentul printr-un parteneriat cu Editura Litera, care va aduce pe 6 septembrie cinci instalații literare perisabile în comunități rurale. Acestea se vor regăsi la Casa Memorială Panait Cerna din Cerna (Tulcea), Gospodăria țărănească din Enisala (Tulcea), Muzeul Ivan Patzaichin din Mila 23 (Tulcea), Muzeul Învățătorului din Băița (Bihor) și Casa Vulcanilor din Densuș (Hunedoara). Instalațiile sunt concepute să se destrame până la finalul Nopții Muzeelor la Sate și să pună în valoare accesul limitat la carte din comunitățile rurale, unde bibliotecile sunt rare și librăriile lipsesc. Peste 500 de cărți pentru copii și adulți vor forma 5 turnuri, din care vizitatorii vor putea lua o carte doar dacă reușesc să o extragă fără să dărâme turnul, cu răbdare, ca într-un joc Jenga. Dacă vrei o carte din partea de jos și turnul nu îți permite să o extragi în siguranță, aștepți până când alți participanți eliberează drumul. Dacă turnul cade, toți cei prezenți reconstruiesc turnul împreună. O instalație gândită să creeze un exercițiu de conectare, colaborare și educație colectivă. „Lectura e un gest fragil și, totuși, esențial pentru o locuire completă și complexă a umanității noastre. Fără cărți suntem singuri și debusolați, ceea ce, în nesiguranța lumii de astăzi, e aproape un risc existențial. Ne bucură faptul că Noaptea Muzeelor la Sate surprinde anxietatea și speranța care se mixează continuu în efortul nostru de a aduce toți cititorii aproape de poveștile lor.” – Ioana Bâldea Constantinescu, Communication Manager Editura Litera De Noaptea Muzeelor la Sate, publicul va putea urmări documentarul Letopisețul lui Hrib (regia Slavomir Popovici, România, 1974, 14 min.), oferit în parteneriat cu One World Romania și KineDok, într-un format hibrid: proiecție online accesibilă de acasă și vizionări organizate în spații participante. Filmul urmărește viața lui Toader Hrib, muzeograf autodidact și cronicar al satului Arbore, ilustrând dialogul dintre cultura tradițională și cea modernă. Proiecția va fi introdusă de Adina Brădeanu și face parte din programul „Umbrele istoriei”, dedicat documentarelor realizate în perioada socialistă în Europa Centrală și de Est. Filmul poate fi văzut sâmbătă, 6 septembrie, de la ora 20:00, iar stream-ul poate fi accesat aici: https://noapteamuzeelor-la-sate.ro. Simbolul vizual al Nopții Muzeelor la Sate, călușarul, prinde viață într-un videoclip dedicat ediției 2025, care poate fi văzut aici: https://shorturl.at/aYX4X. Publicul care participă la eveniment este invitat să contribuie la albumul vizual al ediției a treia a Nopții Muzeelor la Sate și să trimită fotografiile și selfie-urile făcute în spațiile participante la noaptea_muzeelor@yahoo.com. Noaptea Muzeelor la Sate este un proiect inițiat de Asociația Da’ De Ce, organizat în parteneriat strategic cu Asociația Centrul Memorial Dr. Gheorghe Telea Bologa și cu Complexul Național Muzeal ASTRA. Parteneri principali: Editura Litera, One World Romania, Kinedok, Poșta Română Parteneri media: Radio România Actualități, Radio România Regional, Antena Satelor, Radio România Cultural, Etno TV, TVSAT

„România cu Bun Gust” este, fără îndoială, una dintre cele mai ambițioase mișcări dedicate producătorilor locali din România de până acum. Sub umbrela „…cu Bun Gust”, în anii anteriori și în prezent, s-au organizat o serie de evenimente care i-au avut în centrul atenției pe producătorii locali din România. Majoritatea acestor evenimente au avut loc în localități din județul Brașov, însă inițiativa se extinde cu pași siguri și în alte zone ale țării. Evenimentele „România cu Bun Gust” au debutat în 2024 la Bruxelles, cu un eveniment dedicat producătorilor artizanali și gastronomiei românești. Expoziția de gusturi a găzduit peste 20 de producători locali din mai multe județe ale țării, care și-au prezentat produsele românilor din Belgia și nu numai. Că stăm bine la produse artizanale de calitate, știm de ceva vreme. Mai este nevoie însă de o direcție clară, de implicare, de un crez comun, de abilități diverse și de dorința de a oferi soluții concrete, precum și de capacitatea de a lucra în  echipe cu oameni din diferite colțuri ale țării. Mie îmi place ceea ce am descoperit grație acestui interviu. Interviul de mai jos este cu George Căţean, omul care a pus bazele acestei inițiative atât de utile economiei rurale. 😊 Sper că vom avea și „Oltenia cu Bun Gust” în viitor. Raluca Dumitrana: Ce este „România cu Bun Gust” și care este misiunea principală a acestei inițiative? George Căţean, inițiator al mișcării ,,România cu Bun Gust” România cu Bun Gust (RBG) este o mișcare națională care aduce împreună producători locali recunoscuți pe cel puțin o schemă de calitate (națională sau europeană), alături de mici artizani, artiști locali și alte inițiative și organizații. Este un proiect de țară care pune accent pe cultură, în special pe zona de gastronomie, și care și-a propus să funcționeze după modelul unei rețele având la bază comunități locale. Misiunea: promovăm o alimentație sănătoasă și locală ca motor al sănătății, al dezvoltării economice și al protejării naturii, sprijinind producătorii locali, educând comunitățile și construind o economie responsabilă, bazată pe încredere, echitate și autenticitate. Raluca Dumitrana: Cum a luat naștere ,,România cu Bun Gust” și ce v-a inspirat să o creați? George Căţean: Primii piloni ai mișcării au luat naștere în 2021, când am observat că în România nu aveam o „umbrelă” care să aducă împreună produsele de calitate și alte proiecte și inițiative asemănătoare. Totodată, această mișcare și-a asumat și rolul de gastrodiplomație a României, mai ales peste hotare, atât în cadrul unor evenimente tematice, cât și în rândul comunităților de români din diaspora. Raluca Dumitrana: Cine sunt membrii fondatori și care este rolul fiecăruia în dezvoltarea proiectului? George Căţean: Inițiatorii suntem un grup restrâns, ale cărui baze le-am pus eu, format din persoane cu experiență și expertiză în industria alimentară, politici publice, proiecte comunitare, cultură, gastronomie, antreprenoriat, sisteme de calitate, marketing și comunicare. Următorul pas pe care mișcarea îl va face este ca acest grup de inițiatori să se regăsească într-o fundație deschisă către mai multe persoane și proiecte interesate de ceea ce ne-am propus să facem prin România cu Bun Gust. Raluca Dumitrana: Cum poate un producător local să devină expozant la târgurile organizate de „România cu Bun Gust”? Există criterii specifice de selecție? George Căţean: Pașii sunt simpli: în primul rând, acesta trebuie să respecte condițiile legale (fie că e producător de alimente, fie că e artizan sau artist), iar ceea ce dorește să expună în cadrul evenimentelor să fie rezultatul muncii sale. Este necesar să se înscrie într-un grup de organizare, unde se ține întreaga comunicare, după care să își exprime disponibilitatea pentru evenimentele lunare. Participarea la evenimente se va face printr-un proces de înscriere și auditare din partea organizatorilor. Acceptarea la evenimente va avea la bază criterii de selecție transparente și va ține cont de menținerea unei oferte atractive pentru consumatori. Raluca Dumitrana: Ce beneficii oferă participarea la aceste târguri pentru micii producători? George Căţean  Evenimentele din cadrul România cu Bun Gust își propun să fie mai mult decât o piață: un pod consolidat între rural și urban! Acest concept poate deveni locul unde consumatorii, săptămânal, pot găsi direct de la producători alimente locale de calitate, locul de întâlnire al celor interesați de sursa hranei pe care o consumă, spațiu între actorii economiei locale, între gusturi naturale, nealterate și un stil de viață sănătos. România cu Bun Gust este o sărbătoare a principiilor Slow Food: Gustos: produse obținute fără aditivi artificiali Curat: din agricultură prietenoasă cu mediul Echitabil: la prețuri corecte pentru producători și consumatori Beneficii: ● Experiență culinară autentică: Într-o lume tot mai agitată, conceptul nostru oferă oportunitatea de a o lua la pas și de a savura gusturile autentice și tradițiile locale. ● Sustenabilitate și responsabilitate: Sprijinind producătorii locali, vizitatorii nu numai că se bucură de produse mai bune, dar contribuie și la protejarea mediului și la promovarea unor practici agricole durabile. ● Conectare socială: Piața este un loc unde comunitatea se adună, se conectează și împărtășește pasiunea pentru mâncare bună, tradiție și stil de viață sănătos. ● Noua generație: Prin aceste evenimente se poate face cunoscută cultura gastronomică a zonei în rândul locuitorilor și a celor proaspăt mutați. Raluca Dumitrana: Care sunt planurile de extindere la nivel național? George Căţean: Seria evenimentelor România cu Bun Gust a debutat în aprilie 2024 la Bruxelles, printr-un eveniment dedicat promovării produselor românești în rândul românilor și nu numai, care locuiesc în Țările de Jos. Din august 2024 am început la Brașov seria evenimentelor cu bun gust în jurul comunităților din apropierea orașului, printr-un parteneriat cu gazdele locale. În cele 10 luni de când am început acest tip de evenimente, calendarul lunar include 5 evenimente organizate în Cristian, Săcele, Sânpetru, Codlea și Hărman, iar din luna iunie seria se extinde și la Râșnov. Colegii din rețea au dezvoltat acest concept și la Sibiu, unde s-a obținut și finanțare europeană. Din acest an, România cu Bun Gust va fi prezentă cu evenimente și comunități în Cluj, Timișoara, Iași, Alba Iulia, București, dar și în afara țării. Raluca Dumitrana: Cum

Invităm publicul la cea de-a doua ediţie a evenimentul naţional „Noaptea Muzeelor la Sate”, ce se va desfăşura sâmbătă, 31 august, în peste 128 de localităţi, din 31 de judeţe ale României. Unic în Europa, proiectul organizat şi derulat de Reţeaua Naţională a Muzeelor din România pune în valoare patrimoniul cultural rural românesc, prin aducerea laolaltă, prin prezentarea şi prin promovarea a peste 136 de obiective muzeale, evenimente şi programe educative şi culturale din România, disponibile gratuit vizitatorilor din a doua parte a zilei de 31 august, până spre miezul nopţii. Detaliile despre desfăşurarea acestei ediţii şi programul de pe 31 august pot fi consultate pe website-ul www.noapteamuzeelor-la-sate.ro, precum şi pe reţelele de comunicare ale instituţiilor culturale locale implicate, înscrise în proiect. Sâmbătă, vizitatorii sunt invitaţi să se conecteze cu atmosfera de sărbătoare a satelor şi comunelor României şi să descopere colecţii muzeale etnografice inedite, case memoriale, centre culturale săteşti, lăzi de zestre şi poduri spectaculoase din gospodăriilor ţărăneşti, muzee parohiale, şezători, arhive, ritualuri şi istorii fascinante, mori, chilii de zâne, mausolee, castele, biserici fortificate, trasee fabuloase de case albastre şi semne ale meşterilor zugravi, muzee ale învăţătorului, copiilor, mineritului, chihlimbarului sau ale viei şi vinului, servicii de pompieri, fierării şi multe alte surprize. Aşa cum ne-am obişnuit şi la evenimentul internaţional Noaptea Muzeelor, fratele mai mic, local şi rural Noaptea Muezeelor la Sate invită publicul cu acces gratuit în toate obiectivele înscrise. Judeţele cu cele mai numeroase reprezentări sunt Braşov (18 obiective), Iaşi (14 obiective), Caraș-Severin (10 obiective), Bistrița-Năsăud (9obiective), Arad (7 obiective), Constanța (7 obiective), Satu Mare (12 obiective), Vrancea (8 obiective), Maramureş şi Sibiu (6 obiective). Ca şi la prima ediţie, Noaptea Muzeelor la Sate include o serie de proiecte punctuale de recuperare a patrimoniului uitat, de sporire a gradului de alfabetizare şi de expunere la cultură şi la patrimoniu a copiilor şi a tinerilor din comunităţile rurale. Este un demers de arheologie culturală, care, în fiecare ediţie, scoate la lumină valori inestimabile ale României puţin văzute, dar foarte valoroase. Pentru ediţia în curs, a fost configurată o întreagă echipă de educatori culturali, care se va deplasa în localităţi din judeţele Neamţ, Vaslui şi Giurgiu pentru a derula o serie de programe educative demonstrative. Coordonatorul micro-proiectului este Iulia Iordan. De asemenea, Asociaţia Centrul Memorial Cultural „Dr. Gh. Telea Bologa„, partener al Nopţii Muzeelor la Sate, intervine creativ şi pedagogic în comunităţile rurale din Noul Român, Arpaşu de Sus şi Arpaşu de Jos, din judeţul Sibiu. Prin proiectul „Influenceri pentru satul meu„, copiii din aceste trei localităţi sunt antrenaţi în acţiuni de repertoriere, interpretare şi valorificare a patrimoniului cultural rural din Ţara Făgăraşului. Coordonatorul micro-proiectului este Cristina Ioana Dan. Al treilea micro-proiect sub umbrelă Nopţii Muzeelor la Sate 2024 constă într-o campanie de cotrobăit prin gospodăriile şi podurile caselor din judeţul Sălaj. Intenţia organizatorilor este de a scoate la iveală zestrea contemporană a satului românesc, obiecte tăinuite ce pot fi recuperate şi donate colecţiilor private din areal. Coordonatorul acestui micro-proiect este Patricia Toma. Vestea Nopţii Muzeelor la Sate a fost dată şi de Compania Poşta Română, care a transmis prin reţeaua sa peste 20.000 de cărţi poştale-invitaţie în 10 judeţe, în cadrul campaniei pilot „Trimitem vorbă”. **** Proiect lansat şi coordonat de Reţeaua Naţională a Muzeelor din România şi co-finanţat de AFCN. Partener strategic: Poşta Română, Asociaţia „Centrul Memorial Dr. Gheorghe Telea-Bologa” Parteneri: Asociaţia Dadece, Consiliul Judeţean Iaşi, Digital Art, Muzee de la Sat, Grupul informal Podişul Hârtibaciului: Oameni Locuri Fapte Comunicare proiect: Connect Media Parteneri media: AGERPRES, Agenţia de Carte, Bookhub, Bucureşti FM, Bursa, Curatorial, De la sat, EconomieRurala.ro Ediţia de dimineaţă, E-Zeppelin, Modernism.ro, MovieNews.ro, Munteau recomandă, Radar de media, Radio România Braşov, Radio România Cluj, Radio România Constanţa, Radio România Iaşi, Radio România Oltenia-Craiova, Radio România Reşita, Radio România Timişoara, Radio România Tg Mureş, Radio România Cultural, Spot media, Zile şi nopţi

Noaptea Muzeelor la Sate este un eveniment menit să atragă iubitorii de cultură în mediul rural. Acest eveniment este la a doua ediție, iar în anul anterior s-a bucurat de un real succes – aproape 200 de muzee înscrise. Pe wesite-ul evenimentului sunt disponibile muzeele participante ediția din anul 2024. Din comunicat: ,,Trimitem vorbă către tine că pe 31 august 2024 va fi Noaptea Muzeelor la Sate. Te invităm să te bucuri de valorile dimprejurul tău, de straiele cusute cu grijă de bunici de poveste, de clădiri care au adăpostit istorii ce au rescris pentru totdeauna comunitățile din jurul lor, de obiecte și spații fermecate pe care le scoatem la lumină, în toată România. Urmărește proiectul pe noapteamuzeelor-la-sate.ro și celebrează valorile satelor românești. Acest mesaj a ajuns la tine cu sprijinul Poștei Române.” Sursă foto: Patricia Marina Toma, eveniment Noaptea Muzeelor la Sate

Ferma Lavandierii este un spațiu de evenimente gândit și amenajat de doi tineri din comuna Suatu, județul Cluj. Flavia și Bogdan (soț și soție) și fondatorii acestui concept au găsit soluția practică a unui proiect mai vechi (o plantație de lavandă din 2014). Au făcut front comun cu spațiul fizic, cu elementele din natură (muzicalitatea oferită de gâze, amplasarea la marginea satului, miresmele plantației de lavandă) pentru a contura un cadru feeric. Trăim tot mai mult în online, cu ochii fixați pe monitoare, iar nevoia aceasta este o nevoie reală, pe care puțini o conștientizează. Ruralul este și despre conștientizarea nevoilor personale. Este despre un răgaz acordat nouă cu scopul de a ne bucura mai mult de simplitate și de ceea ce contează cu adevărat. Dar Ferma Lavandierii este și despre spațiul ideal pentru iubitorii de frumos, care aleg să își petreacă momente importante din viața lor aici. Cine este Flavia Tomoș și cum a ajuns să dezvolte proiectul Lavandierii?  Flavia este doar un element al ecuației, care fără celălalt element, adică fără Bogdan, soțul meu, nu are putea să dezvolte proiectul “Lavandierii”! Nu aș putea să-ți dau un răspuns concret la întrebarea “cine este Flavia”, dar pot sa-ți spun cu siguranță că amândoi suntem foarte pasionați de acest loc, de acest proiect. Lavandierii a început ca un ,,experiment” în 2014, când am plantat ,,de test” 3500 de butași de lavandă pe un teren care aparține bunicilor lui Bogdan, la Alba-Iulia. Am început cumva în joacă, fără să avem o finalitate clară. La început am distilat ulei din floare, dar ne-am dat seama destul de curând că nu avem resursele necesare (nici ca suprafață, nici ca utilaje, nici ca resursă umană) pentru un astfel de business. Dar nu am renunțat la plantație pentru că devenise parte din familia noastră. Pe plan personal, ne-a oferit cadrul pentru niște momente foarte speciale și emoționante în viața noastră, și am decis ca nu vom renunța la ea orice ar fi. Urma doar să găsim contextul potrivit de a o pune în valoare și de a o îngriji mai ușor. Cine mai este implicat în proiect și care este rolul fiecăruia dintre voi? Deși nu am făcut o împărțire formală a rolurilor pe care le joacă fiecare, eu mă ocup mai mult de relația cu exteriorul (social media, clienți, instituții), în timp ce Bogdan, fiind și o fire mai practică, se ocupă de îngrijirea și dezvoltarea spațiului. Dar, decidem împreună asupra  lucrurilor pe care dorim să le implementăm și lucrăm cot la cot să le aducem la viață. Multe elemente care se afă în grădina noastră sunt realizate de noi. Suntem foarte mândri de acest lucru și ne unește foarte mult cu locul, cu proiectul. Atunci când construiești ceva de mâna ta, nu îți oferi doar timpul sau cunoștințele, ci chiar o parte din suflet. Așadar locul acesta conține o porție mare de suflet. Desigur apelăm la profesioniști atunci când proiectele ne depășesc competențele, dar suntem ajutați și de familie și de prieteni atunci când lucrările presupun o resursă umană mai numeroasă.  Cum a avut loc aceasta trecere de la o plantație de lavandă, la un spațiu de evenimente, în care lavanda este ,,piesa de rezistență” a designului exterior? Ideea a venit în prima zi în care am văzut terenul pe care se află astăzi ,,Ferma Lavandierii”. După cum ți-am povestit, noi aveam plantația în Alba Iulia, iar îngrijirea ei presupunea multe resurse materiale și o logistică destul de complicată, pentru că trebuia să mergem regulat acolo să o curățăm, tundem, săpăm. Astfel că am început să căutăm un teren în apropierea Clujului, pe care să transplantăm lavanda. Deși inițial am căutat un teren agricol, am avut norocul să găsim acest spațiu, și i-am văzut potențialul în ciuda mărăcinilor și a stării de degradare avansată în care se afla.  De unde pasiunea pentru lavandă și cât de ușor poate fi ea îngrijită? Este o plantă din ce în ce mai iubită și mai prezentă în decorul evenimentelor cu aer provensal. Lavanda îmi aduce aminte de copilărie. Bunica mea, care și-a trăit copilăria în Franța, avea acest obicei, să pună lavandă în dulapuri, între haine și între așternuturile de pat, pentru mirosul frumos dar și pentru a combate moliile. Mai apoi, în adolescență am adorat și devorat trilogia lui Ionel Teodoreanu, ,,La Medeleni”, iar în mintea mea, mirosul lavandei este mirosul specific care însoțește acest roman.  Totusi, atunci când am decis să plantăm lavandă, am ținut cont și de aspectele mai practice: îngrijire, rezistență și aclimatizare. Lavanda este o plantă perenă care nu necesită răsădiri anuale, este iubitoare de secetă și soare, și comparativ cu alte plante, nu este o plantă greu de întreținut, mai ales când acoperă suprafețe mici. Necesită însă plivire pentru a elimina buruiana, tunderi regulate, procesarea florii. Noi am ales să facem toate lucrările fie manual, fie mecanizat, și nu apelăm deloc la erbicide, iar în aceste condiții, fiind vorba despre o suprafață plantată mai mare, este nevoie să alocăm destul de mult timp îngrijirii ei.   Care este specificul evenimentelor care au loc în gradina ,,Lavandierii”? Ne dorim mult să nu ne limităm la un anumit tip de evenimente. Îl vedem ca pe un spațiu versatil ce poate găzdui de la evenimente private, la teambuildinguri sau sesiuni de “desk-to-deck” (un concept care se adresează echipelor mai restrânse ca și număr și care presupune îmbinarea unei zile de muncă în aer liber cu socializare after-hours), dar si de traininguri, degustări, evenimente de networking sau, de ce nu, diferite concerte în aer liber. Care este profilul ,,clienților” care aleg să petreacă momente speciale din viață, în grădina ,,Lavandierii”? Pană acum am găzduit evenimente private, dar am avut și clienți din zona educației, iar anul trecut am avut un parteneriat cu un festival de dans international de tip boutique, cu care sperăm să continuăm colaborarea și anul acesta. Care este rolul vostru în organizarea unui eveniment? Noi am decis să creștem organic, astfel încât să putem acumula și asimila informațiile și  experiențele