Oltenia de sub Munte – geoparc aspirant UNESCO este un proiect coordonat de Asociația Kogayon, al cărei președinte este Florin Stoican. Mi-au atras atenția cu Festivalul Licuricilor – un eveniment care a avut loc în vara aceasta la Costești. Ca public țintă, Festivalul Licuricilor, a avut familiile care au copii mici. Pe lângă plimbările în natură, admirat licurici – participanții la festival s-au putut delecta cu muzică locală, bucate specifice bucătăriei vâlcene și produse de la producătorii locali.
Obținerii titulaturii de geoparc UNESCO ar aduce un complex de beneficii pentru comunitățile rurale și pentru antreprenoriatul la sat. Succesul se poate obține cu ajutorul oamenilor din zona, iar beneficiarii finali vor fi tot ei. Cu toate acestea, Florin Stoican este de părere că nu destinația finală este cea mai importantă, ci drumul în sine. Până la obținerea titulaturii de geoparc UNESCO – oamenii de aici, entitățile implicate – vor învăța să lucreze împreună, se vor dezvolta și vor contribui la comunități prospere, atente la patrimoniul natural și cultural.
Raluca Dumitrana: Ce ar trebui să știe oamenii despre Oltenia de sub Munte – geoparc aspirant UNESCO?
Florin Stoican: Că este un proiect de dezvoltare a unei zone, prin promovarea, conservarea și valorificarea durabilă a patrimoniului natural și cultural local. Este un proiect la care am ajuns după peste 20 de ani de muncă în zonă, alături de mulți parteneri și comunitate, prin care încercăm să oferim regiunii noastre o nouă șansă de dezvoltare, prin turismul responsabil. Practic vorbim de un proiect de conservare a patrimoniului natural local, cel de înființare a Parcului Național Buila-Vânturarița, în 2004 și apoi de implicare în administrarea acestuia, care s-a transformat într-un proiect de dezvoltare a regiunii, prin investiții în cercetare, promovare, educație, infrastructură și dezvoltare locală.
Raluca Dumitrana: Ce rol și-a asumat Asociația Kogayon în vederea obținerii titulaturii de geoparc UNESCO? Care sunt partenerii pe termen lung cu care lucrați în acest sens?
Florin Stoican: Ne-am asumat rolul de coordonator al procesului dar și al gestionării ulterioare a geoparcului. Avem parteneri cu care lucrăm în zonă încă de la început, de aproapae 20 de ani, dar și alții cu care colaborăm de dată mai recentă, tot mai mulți, peste 120 la ora actuală. E vorba de unii parteneri strategici, de exemplu universități și institute cu care continuăm cercetare zonei sau companii private cu care dezvoltăm produse și servicii locale și strategii locale, sau instituții care ne sprijină demersurile și proiectele, dar și foarte mulți parteneri locali, de toate felurile, de la anreprenori în turism la meșteri populari, de la organizații civice la instituții de învățământ. Fiecare are rolul său, extrem de important, fiindcă un astfel de proiect este până la urmă suma contribuțiilor fiecăruia dintre cei implicați.
Raluca Dumitrana: Ce beneficii ar aduce obținerea clasări de geoparc UNESCO pentru comunitățile rurale din zonă? Cum pot contribui oamenii din comunitate pentru atingerea acestui obiectiv?
Florin Stoican: Un astfel de statut nu aduce beneficii directe. Adică nu vin bani de la UNESCO. Se discută de exemplu ca proiectele publice și private de pe teritoriul unui geoparc, depuse pentru finanțare din fonduri europene și guvernamentale să primească puncte în plus, asta ar fi un avantaj direct. Dar avantajele indirecte pot fi foarte mari. E vorba de oportunitatea de a promova zona la nivel internațional, în primul rând în rețeaua celor 195 de geoparcuri din 48 de țări, de a putea folosi eticheta UNESCO, una de mare încredere pe produsele și serviciile locale dezvoltate în cadrul parteneriatelor geoparcurilor. Și mai e un mare avntaj direct, acela de a lucra împreună, mulți parteneri și comunități, pentru un scop comun. Noi considerăm că drumul pentru a ajunge să obții statutul de geoparc UNESCO pentru teritoriul Olteniei de sub Munte este chiar mai important decât statutul în sine, fiindcă acesta înseamnă evaluare, parteneriate, activități și proiecte comune, găsire de soluții și aplicarea acestora tot împreună, în beneficiul tuturor. Și fiecare om din comunitate poate contribui la asta, unii prin ceea ce fac deja, ca produse și servicii locale, alții prin noi inițiative, acțiuni, proiecte și implicare.
Raluca Dumitrana: De ce este important ca o comunitate rurala să înțeleagă că trebuie să conserve și să protejeze biodiversitatea? Cum văd oamenii din comunitatea locală tot acest efort al dumneavoastră, care are drept scop înscrierea parcului pe lista geoparcurilor UNESCO? Am observat că ați mobilizat foarte mulți voluntari, oameni din comunitate și ați pus lucrurile în mișcare.
Florin Stoican: Biodiversitatea și geodiversitatea înseamnă patrimoniu natural local, care împreună cu patrimoniul cultural material și imaterial reprezintă cea mai mare valoare a unui teritoriu, alături de oamenii săi. Ele sunt totodată resursele pe baza cărora se poate dezvolta regiunea iar fără ele un teritoriu nu se mai remarcă prin nimic față de un altul. Fiecare loc de pe Pământ e unic în felul lui, iar valoarea lui este cu atât mai mare cu cât are elemente diverse și multe de valoare ridicată. Exact asta e Oltenia de sub Munte: un teritoriu restrâns, pe care găsești ușor accesibile, o diversitate fantastică de elemente de patrimoniu natural și cultural.
Fără oameni și comunități nu se face nimic pe lumea asta și geoparcul este cu și despre oameni și comunități. Ne bucurăm să vedem că tot mai mulți ni se alătură proiectului fiindcă asta înseamnă și că au înțeles ce dorim prin acesta și că proiectul este unul viabil. Desigur că sunt unii foarte implicați, care ne dau energie și ne trag ei înainte pe toți, contribuind puternic la efortul comun, avînd inițiative și proiecte care contribuie puternic la dezvoltarea zonei. Mobilizarea nu s-a făcut însă peste noapte și dacă ne uităm de unde am început, vedem 20 de ani de activități, proiecte ale căror rezultate au convins încet-încet. Lucrurile s-au mișcat mai greu decât ne-am fi dorit dar acum credem că s-a creat o masă critică suficient de mare și importantă ca bulgărele să nu mai poată fi oprit. De exemplu acum 20 de ani numărai pe degete afacerile în turism, acum antreprenoriatul local din domeniu este deja puternic.
Raluca Dumitrana: Turismul rural trebuie să fie sustenabil. Declarați că nu trebuie să avem un număr mare de turiști, ci trebuie să avem un flux constant de turiști, care să vină să stea mai mult în zonă. Ce acțiuni concrete ar trebui să întreprindă formatorii de opinie, antreprenorii din mediul rural și liderii din comunități, astfel încât să fie respectată această regulă?
Florin Stoican: Da, nu ne dorim turism de masă, care să consume și erodeze rapid resursele locale. Din acest motiv ne concentrăm pe calitate, nu pe cantitate. Geoparcul este deja un agregator al ofertei locale și ne concentrăm pe crearea de programe, evenimente și infrastructură care, pe de-o parte să atragă o categorie de turiști care-și doresc experiențe autentice și de calitate și pe de alta care să transforme regiunea dintr-una de tranzit, într-o destinație turistică, în care vizitatorii să vină și să-și petreacă sejururi cât mai lungi. Dacă ții mai mult vizitatorii în teritoriu, acesta beneficiază de reurse atrase din serviciile și produsele locale. Profilul acestor turiști nu este al celui care-și caută cazare într-o zonă, ci al celor care mai întâi se uită ce oferă zona ca servicii și oportunități de petrecere a timpului liber cu prietenii și familia și abia apoi se uită unde dorm și unde mănâncă. De asta încercăm să contribuim la creșterea acestei oferte de a petrece timpul divers și interesant.
Am început cu amenajarea infrastructurii parcului național, cu marcarea, amenajare întreținerea rețelei de trasee turistice montane a regiunii (250 km poteci), cu realizarea rețelei de trasee cicluturistice și de mountain-bike (350 km trasee), cu amenajare de trasee și zone de cățărare pe stâncă, cu reconstrucția unor refugii și amenajarea unor spații de campare, apoi cu amenajarea de trasee tematice. Și am investit mult în promovare și informare și asta a făcut ca parcul național să ajungă de la câteva sute de vizitatori pe an la 25 de mii de vizitatori pe an, care vin în zonă pentru parcul național. Asta vine la pachet și cu reguli, standarde, educație care ne asigură dezvoltarea fără compromiterea potențialului și patrimoniului local. Acum investim în amenajare de trasee tematice și organizare de evenimente în parteneriat cu partenerii locali, continuăm promovarea la alt nivel și putem spune nu numai că am creat brandul Oltenia de sub Munte, dar am și pus pe hartă regiunea ca destinație turistică. Mai e mult de lucru, dar suntem pe drumul cel bun.
Raluca Dumitrana: Îmi doresc să cunoască oamenii din comunitățile rurale, dar și turiștii, mai multe despre ceea ce înseamnă turismul responsabil, grija penru patrimoniul material și imaterial, grija pentru ecosisteme, grija față de celălat. Aveți multă experiență în acest sens și cumva aveți rolul de a educa și responsabiliza, nu doar copii (deoarece lucrați mult cu aceștia), ci și adulți prin intermediul exemplului personal.
Florin Stoican: Ceea ce facem noi în Oltenia de sub Munte în materie de educație mai fac și ceilalți colegi din cele două geoparcuri (Țara Hațegului și Ținutul Buzăului) și din celelalte 3 aspirante (Carpaterra-Brașov, Dobrogea Chimerică și Maramureșul minier) dar și colegii din cele 15 organizații din Rețeaua pentru Natură Urbană, care lucrează la propuneri de airi naturale urbane în 10 mari orașe ale țării. Astfel, cu toții, încercăm să apropie cele două mari comunități ale României (urbană și rurală) în jurul conservării, promovării și valorificării durabile a patrimoniului. Pe de-o parte orășenii sunt mai aplecați către conservarea naturii, tocmai pentru că resimt tot mai puternic lipsa ei și efectele poluării și vieții lipsită de verde de la oraș. Pe de alta avem comunitățile rurale, care trăiesc în mijlocul naturii, cu un patrimoniu fantastic în jur, a cărui valoare reală din păcate nu o conștientizează pe deplin și de multe ori îl tratează doar ca pe o sursă de resurse primare bune de exploatat repede. Când primii vor înțelege că dacă vor vizita geoparcurile, comunitățile din zonele cu arii protejate și zonele rurale, nu numai că vor avea niște experiențe unice, dar vor contribui și la dezvoltarea comunităților locale de-acolo și indirect la conservarea patrimoniului local, vor înțelege și ceilalți că patrimonial lor are cu totul altă valoare, mult mai mare decît cea a lemnului oferit de păduri de exemplu. Și astfel vom ajunge cu toții, vizitatori și comunități să investim în conservarea patrimoniului și în dezvoltarea durabilă, fără să mai fie nevoie să vină statul cu legi și autoritate.
Raluca Dumitrana: Vă implicați în proiecte care vizează: educaţie, economie locală sustenabilă, dezvoltare turistică, dezvoltarea comunităţii, recuperarea tradiţiilor zonei, dar cu orientarea pe protejarea naturii. Ce proiecte derulați? Ce vă propuneți prin intermediul acestor proiecte?
Florin Stoican: Proiectele sunt diverse și au depășit de multă vreme sfera proiectelor de conservare pentru care ne-am înființat ca organizație. Cu asta am și început, cu studiile pentru înființarea parcului național, cu cercetare și monitorizare a speciilor emblemă pentru zonă, cu studii pentru protecția pădurilor virgine. Am avut și avem proiecte de infrastructură turistică, de educație, adresate deopotrivă copiilor din comunitate dar și vizitatorilor (Ranger Junior, Geocluburile din școlile din zonă, Tineri ambasadori ai geoparcului), de promovare, de dezvoltare și susținere de evenimente (Festivalul Licuricilor, școli de vară, tabere, competiții sportive), de dezvoltare de servicii și produse locale, de cercetare și evaluare a teritoriului, de mobilizare și activare civică și cetățenească. Toate contribuie la evaluarea și cunoașterea teritoriului, la promovarea lul, la dezvoltarea locală, la colaborare și parteneriere locală, deci la bunăstarea comunităților loale și la satisfacții pentru vizitatorii zonei.
Interviu realizat de Raluca Dumitrana
Imaginile aparțin inițiatorilor proiectului Oltenia de sub Munte
