PappoCrafts este cel mai frumos proiect descoperit anul acesta. I-a identificat o colegă, iar eu am interacționat cu ei la Vatră și Ogradă, eveniment care a reunit producatori locali și artizani din intraga țară.
M-am îndrăgostit de produsele lor, de varietatea de ibrice, platouri din lemn, obiecte din ceramică, coșuri de nuiele, bijuterii și alte obiecte confecționate manual, toate cu o migală specifică muzeelor. Singura dovadă că nu sunt piese de muzeu este faptul că nu erau atinse de patina timpului. Vă invit să poposiți pe website-ul lor, pe rețelele de socializare ale acesuti proiect și să descoperiți obiecte din copilăria voastră de care ați uitat: maturi din tătar și altele.
Ce este PappoCrafts?
Raluca Dumitrana: Ce este PappoCrafts și cum l-ați descrie cuiva care îl descoperă pentru prima dată?
Victor Dulgheru: PappoCrafts este astăzi una dintre cele mai mari rețele de promovare a meșteșugarilor romi și neromi din România, reunind peste 70 de antreprenori și artizani din mai multe regiuni ale țării. Printr-un model de economie socială, creăm acces la piață, venituri și oportunități de dezvoltare pentru comunități care țin vii meșteșuguri tradiționale aflate în pericol de dispariție.
Ne propunem să construim o piață sustenabilă pentru produsele meșteșugărești românești și venituri constante pentru antreprenorii din rețea. Proiectul a fost lansat în forma actuală în 2023, cu sprijinul Asociației Roma Entrepreneurship Development Initiative (REDI), dar rădăcinile lui sunt mai vechi.
R.D.: Cum a început povestea?
V.D.: PappoCrafts a pornit în 2020, în plină pandemie de COVID-19. Mulți meșteșugari și mici antreprenori rămăseseră brusc fără târguri, evenimente și piețele unde își vindeau produsele. Am înțeles repede că, dacă așteptăm pasiv, riscăm să rămânem fără comenzi și fără surse de venit.
Comunitățile vulnerabile au fost printre cele mai lovite de criză, iar inițiativa a pornit tocmai din nevoia de a găsi soluții. Ne-am propus să ajungem direct la clienți prin mediul online și să susținem meșteșugarii care depindeau de această activitate pentru traiul zilnic.
R.D.: A existat un moment anume care v-a împins să porniți?
V.D.: Da. În iunie 2020 am vorbit cu mai mulți meșteșugari despre ideea unei platforme online comune, prin care să ne promovăm produsele și să recâștigăm accesul la piață. Am reușit să conving aproximativ zece dintre ei să ni se alăture — și așa a început totul.
Au urmat firesc și provocările: promovarea și dezvoltarea cereau resurse și cunoștințe noi. În septembrie 2020 am aflat despre programul Roma Digital Boost, derulat de REDI pentru antreprenorii romi afectați de pandemie. M-am înscris alături de alți antreprenori și am beneficiat de instruire în marketing digital, promovare online și dezvoltarea afacerilor. Ce am învățat atunci a fost esențial pentru ceea ce a devenit PappoCrafts.
Misiunea: combaterea stereotipurilor și salvarea tradițiilor
R.D.: Ce v-ați propus dincolo de vânzarea unor obiecte artizanale?
V.D.: La început, obiectivul a fost simplu: venituri pentru meșteșugarii afectați de criză. Pe măsură ce proiectul a crescut, au apărut și altele.
Vrem să combatem stereotipurile și să arătăm că există numeroși antreprenori și meșteșugari romi care creează produse de calitate, muncesc serios și își câștigă traiul cinstit.
Ne preocupă și conservarea meșteșugurilor românești. Fără investiție în promovarea și susținerea lor, multe dintre aceste ocupații vor putea fi văzute, peste ani, doar în muzee. PappoCrafts înseamnă, de fapt, păstrarea unei identități culturale — cunoștințe și tehnici.
În același timp, răspundem unei cereri reale: tot mai mulți clienți caută obiecte unicat, lucrate manual, cu poveste și valoare culturală. Iar proiectul le oferă meșteșugarilor șansa de a lucra aproape de familiile lor, fără să fie nevoiți să plece de acasă în căutarea unor oportunități economice.
Economic, PappoCrafts aduce venituri suplimentare și comenzi constante. Un pas important în această direcție este colaborarea recentă cu Carrefour România, unde o colecție de 18 produse realizate de meșteșugarii din rețea este prezentă în magazinele din București — un public nou și o piață mult mai largă pentru noi.
Oamenii din spatele proiectului
R.D.: Cine formează echipa și cine ce face?
V.D.: În prezent coordonez majoritatea activităților operaționale: administrarea website-ului, vânzările directe, relația cu clienții, logistica și dezvoltarea parteneriatelor comerciale.
Meșteșugarii și antreprenorii din rețea se ocupă de producție, de calitatea produselor și de respectarea termenelor de livrare. În paralel, primim sprijin pro bono de la echipa REDI pe zona de dezvoltare organizațională, marketing, materiale de promovare și comunicare online.
Pe măsură ce creștem, vrem să extindem echipa. Până la finalul anului ne propunem să aducem unul-doi colegi care să dezvolte vânzările online și colaborările din sectorul HoReCa.
R.D.: Cu câți meșteșugari lucrați și din ce județe provin?
V.D.: Rețeaua reunește în prezent peste 70 de antreprenori și meșteșugari din toată țara, iar până la sfârșitul anului estimăm că vom ajunge la aproximativ 100 de colaboratori, promovați atât online, cât și prin canalele noastre directe de vânzare.
Este o rețea extinsă și diversă, cu meșteșugari din județe precum Olt, Vâlcea, Sibiu, Mureș, Bistrița-Năsăud, Ilfov, București, Iași, Vrancea, Harghita, Covasna, Giurgiu, Alba, Galați, Tulcea și Constanța — și din alte zone ale țării.
Harta meșteșugarilor: ,,Transilvania și Moldova reușesc cel mai bine să conserve și să promoveze tradițiile meșteșugărești”
R.D.: Dacă PappoCrafts ar fi o hartă a meșteșugarilor, cum ar arăta? Care sunt zonele cel mai bine reprezentate?
V.D.: România are încă o resursă valoroasă de meșteșugari, mai ales în rândul generațiilor de peste 50 de ani, care continuă să practice și să transmită aceste ocupații. Din păcate, interesul tinerilor scade, iar multe meșteșuguri riscă să dispară în următorii ani fără măsuri concrete de susținere.
Din experiența noastră, Transilvania și Moldova reușesc cel mai bine să conserve și să promoveze tradițiile meșteșugărești, inclusiv prin turism și evenimente dedicate patrimoniului. Dar și Oltenia și Muntenia au comunități valoroase, care păstrează tehnici și produse ce merită promovate la scară mai mare.
R.D.: Aveți obiecte din Oltenia? Ce tipuri de produse vin din această zonă?
V.D.: Da, Oltenia este foarte bine reprezentată, mai ales prin produse din lemn și ceramică.
Din lemn avem platouri, copăi, găvane, mese, scaune și diverse ustensile de bucătărie, toate lucrate manual. În ceramică lucrăm cu meșteri din zona Horezu, renumită pentru tradiția sa: ulcioare, străchini, carafe, căni și alte obiecte de uz casnic sau decorativ, realizate după tehnici păstrate de generații.
Peste 500 de produse unicat și moștenirea căldărarilor
R.D.: Care sunt principalele categorii de obiecte?
Încercăm să oferim o gamă cât mai diversă, de la obiecte utile în gospodărie până la articole decorative și accesorii cu identitate culturală.
Portofoliul cuprinde acum peste 500 de produse și crește constant. Avem obiecte din cupru, lemn, răchită, papură, ceramică, lut și piele, dar și accesorii textile, produse vestimentare și articole decorative. Scopul e ca fiecare client să găsească produse lucrate manual, care îmbină funcționalitatea cu valoarea culturală.
R.D.: Aveți meșteșugari cu povești aparte — oameni care duc mai departe un meșteșug de familie sau care au salvat o tehnică pe cale de dispariție?
V.D.: Fiecare meșteșugar din rețea are o poveste care merită spusă. Mulți au învățat meseria de la părinți sau bunici și o tratează ca pe o responsabilitate față de generațiile viitoare.
Mă impresionează în mod special căldărarii. Unii s-au născut în familii care, până acum câteva decenii, duceau o viață nomadă și călătoreau cu căruțele dintr-o comunitate în alta. Astăzi sunt antreprenori respectați, cu gospodării stabile, care practică în continuare același meșteșug transmis din generație în generație. Ei păstrează vie prelucrarea manuală a metalului — focul, nicovala și ciocanul — pentru a transforma materia primă în produse funcționale și decorative. Într-o lume dominată de producția industrială, astfel de tehnici devin tot mai rare și mai valoroase.
R.D.: Care sunt cele mai apreciate obiecte de pe site și ce credeți că atrage clienții?
V.D.: În general, sunt căutate cele care îmbină utilitatea cu autenticitatea. Ne bucură că portofoliul e atât de divers și că putem răspunde unor nevoi variate, de la obiecte de bucătărie și gospodărie până la produse decorative sau cadouri cu identitate culturală.
Printre cele mai căutate sunt coșurile împletite, platourile și tocătoarele din lemn, ibricele și paharele din cupru, bijuteriile din cupru și alamă, iar obiectele vestimentare cu motive tradiționale câștigă tot mai mult teren. Cred că oamenii sunt atrași de combinația dintre calitate, unicitate și povestea din spatele fiecărui obiect — caută tot mai mult produse lucrate manual.
R.D.: Multe obiecte par legate de viața rurală, de gospodărie, de materiale naturale. Cum vedeți legătura dintre PappoCrafts și economia rurală?
V.D.: Susținerea economiei rurale face parte din misiunea noastră. Produsele din colecție sunt inspirate din tradițiile gospodăriei românești și din felul în care generațiile anterioare valorificau materialele naturale și resursele locale. Vrem să readucem aceste obiecte în contextul contemporan și să arătăm că își găsesc locul și azi în casele oamenilor.
Prin ce facem, promovăm meșteșugari, le creăm noi oportunități de piață și îi ajutăm să obțină venituri sustenabile. În același timp, educăm consumatorii despre valoarea acestor produse și despre cum se folosesc și se întrețin. Practic, prin fiecare produs vândut susținem familii și comunități rurale. Îmi place să spun că PappoCrafts este o locomotivă care încearcă să atașeze cât mai multe vagoane — iar vagoanele sunt antreprenorii și meșteșugarii care cresc odată cu noi.
R.D.: Cum vă văd meșterii — ca pe un magazin, un partener, o punte către un public nou?
V.D.: Cred că, în timp, am construit un parteneriat bazat pe încredere și respect reciproc. Meșteșugarii ne văd, în primul rând, ca pe o punte către piețe și clienți la care altfel ar ajunge mult mai greu. Le oferim vizibilitate și venituri suplimentare și constante prin canalele noastre, încercând în același timp să le înțelegem nevoile și să construim împreună soluții bune pentru toți cei implicați.
R.D.: Cum arată PappoCrafts în cifre?
V.D.: Colaborăm acum cu aproximativ 70 de meșteșugari și antreprenori, dar impactul social este mult mai mare: în spatele fiecăruia există o familie care beneficiază, direct sau indirect, de veniturile generate. Estimăm că susținem peste 70 de familii din comunități vulnerabile prin comenzile și oportunitățile create în rețea.
În aproape cinci ani de activitate am dezvoltat o rețea prezentă în peste 10 județe, un portofoliu de peste 500 de produse și mai mult de 15 categorii de articole. Înregistrăm peste 800 de comenzi pe an, avem o prezență online activă și participăm constant la târguri și evenimente dedicate meșteșugurilor și antreprenoriatului social. Un moment important al acestui an este colaborarea cu Carrefour România, iar acum lucrăm la extinderea parteneriatelor și către alți retaileri.
PappoCrafts în cifre și planurile de viitor
R.D.: Cum v-ați dori să evolueze PappoCrafts? Ce ar trebui să se întâmple pentru ca meșteșugul românesc să fie mai prezent în casele oamenilor?
V.D.: Ne dorim ca PappoCrafts să devină un reper pentru meșteșugurile românești, lucrate manual — un brand care inspiră încredere, garantează calitatea și oferă vizibilitate meșteșugarilor din cât mai multe regiuni. Obiectivul este să creăm oportunități economice pentru tot mai mulți antreprenori și să contribuim la păstrarea unor meșteșuguri amenințate cu dispariția.
Viitorul lor depinde însă de existența unei piețe. Atât timp cât există clienți care apreciază și cumpără astfel de produse, meșteșugarii vor avea motive să continue. Dacă cererea dispare, dispar și ocupațiile.
Foto: PappoCrafts
Interviu de Raluca Dumitrana