Pe 9 octombrie 2026, în grădina Institutului Francez din Timișoara, masa comună a festivalului LA PAS a fost construită din produse din Banat. Pâinea cu fermentare lentă a venit de la Prospero Delicii, iar brânzeturile, de la Curtea Culorilor din Sârbova. Punctele Gastronomice Locale au adus mâncare gătită în casă. Pe aceleași mese au stat cornuta, chisălița și tarhanaua din Banatul Montan și din Transilvania, cu jazz în fundal.
Festivalul, ajuns la a șasea ediție, a reunit aproximativ 50 de producători și artizani, iar asociația CRIES l-a organizat cu sprijinul Visit Timiș. Meniul a pus în prim-plan viitoarea Regiune Gastronomică Europeană: în 2028, Banatul va purta acest titlu, acordat de Institutul Internațional de Gastronomie, Cultură, Arte și Turism (IGCAT). Placheta oficială a fost înmânată pe 17 octombrie 2026, la Summitul Mondial de Gastronomie din Manabí, Ecuador. Programul are un buget estimativ de 12 milioane de euro pentru perioada 2026-2029.
Banatul istoric se întinde între Mureș, Tisa, Dunăre și Carpați și este împărțit astăzi între România, Serbia și Ungaria. Titlul de Regiune Gastronomică Europeană acoperă partea românească: județele Timiș, Arad și Caraș-Severin, cu peste 1,3 milioane de locuitori pe aproape 25.000 de kilometri pătrați. Românii sunt majoritari, alături de maghiari, sârbi, germani, romi, croați, slovaci, ucraineni, bulgari și cehi. Șvabii au adus pâinea și prăjiturile central-europene, otomanii au lăsat grătarele și cafeaua, iar sârbii și maghiarii, papricașurile.
Câmpia, muntele și Dunărea dau trei bucătării diferite, descrise pe larg în dosarul de candidatură. La câmpie, pâinea albă se coace o dată pe săptămână în cuptoare mari, iar tăițeii cu mac sau cu nucă țin loc de fel principal. În munții din Caraș-Severin se gătesc coleșa, brânza friptă și papricașul de mistreț, iar pe Dunăre, ciorba de pește acrită cu roșii și saramura. Masa de duminică pornește cu răchie de prune, continuă cu supă de pui, sarmale și friptură și se încheie cu tort Doboș sau cremșnit. Sarmalele bănățene sunt mai dulci decât în alte regiuni.
Titlul de Regiune Gastronomică Europeană le aduce producătorilor mici vizibilitate internațională și legături cu restaurante, magazine și operatori turistici, ne-a explicat Simona Neumann. Aduce și formare, promovare și acces la informații despre finanțări. Rețelele de pornire funcționează deja: Produs în Banat lucrează cu 50 de producători locali, iar Reciproc, cu 20 de artizani. Regiunea are acum 27 de Puncte Gastronomice Locale, cu cinci mai multe decât la începutul lui 2026.
Consiliul Județean Timiș conduce proiectul, cu sprijinul județelor Arad și Caraș-Severin, iar asociația Visit Timiș îl coordonează. „În spatele unei pâini, al unui borcan de miere sau al unei brânze există adesea o familie, o meserie și o alegere de a rămâne în acel loc”, spune Simona Neumann, director general al Visit Timiș și manager al programului Banat 2028. Programul se sprijină pe asociațiile CRIES, My Banat, Produs în Banat, GAL Colinele Recaș și HoReTim.
Cum a ajuns Banat 2028 de la vizita juriului la placheta din Ecuador
Dosarul a fost depus pe 7 noiembrie 2025, sub conceptul „Fusion Beyond Borders”, despre culturile care s-au influențat reciproc la aceeași masă. Juriul IGCAT a venit în regiune între 13 și 17 aprilie 2026. A întâlnit peste 170 de oameni, de la primari și profesori la fermieri și bucătari. Traseul a trecut pe la stupina Infinity Honey din Moșnița Veche, pe la cramele Petro Vaselo și Aramic și pe la Castelul Salbek. În Munții Banatului, juriul a vizitat cooperativa Gugulandia, iar ultima seară s-a încheiat cu o „Imperial Dinner” gătită de chefii ambasadori la Conacul Mocioni.
Pe 17 aprilie, juriul a recomandat Banatul pentru titlul de Regiune Gastronomică Europeană 2028, iar IGCAT l-a confirmat oficial. La summitul din Manabí a participat, alături de Simona Neumann, și Katharina Hani, de la BioFarmland. Ferma din Firiteaz, județul Arad, cultivă în sistem ecologic, din 2004, alac, spelta și secară pe aproximativ 800 de hectare. Astfel, regiunea a fost reprezentată în Ecuador și de un producător.
Un alt titlu european, cel de Capitală Europeană a Culturii, a mai trecut prin mâna managerului Banat 2028: între 2013 și ianuarie 2022, Simona Neumann a condus Asociația Timișoara Capitală Europeană a Culturii. Mandatul a cuprins candidatura, câștigarea titlului de Capitală Europeană a Culturii în 2016 și pregătirea programului. „Am învățat cât de mult contează încrederea dintre parteneri și continuitatea muncii. Am mai învățat că oamenii trebuie să se recunoască în proiect și să înțeleagă ce pot construi prin el”, spune ea. Are un doctorat în diplomație publică la Universitatea Babeș-Bolyai și a lucrat pentru Comisia Europeană și UNDP, iar din 2025 este și expert IGCAT.
Cine finanțează Banat 2028 și cum ajung banii la producători
Cele 12 milioane de euro din dosar reprezintă efortul financiar cumulat al întregului program regional. Suma este o proiecție pe patru ani și depinde de bugetele aprobate, de parteneriate și de finanțările obținute. „Este important de explicat că nu vorbim despre 12 milioane de euro care vor intra în bugetul Visit Timiș și vor fi apoi distribuite de asociație”, explică Simona Neumann.
Banii vin de la membrii consorțiului, de la orașele și județele din regiune, de la instituții partenere și din sponsorizări. Ei ajung direct la organizațiile care fac proiectele. O administrație susține un proiect local, o universitate finanțează cercetare, iar un sponsor sprijină o activitate din program.
Producătorii câștigă prin achiziții locale, piețe, evenimente, cursuri, promovare și locuri pe trasee turistice, potrivit Simonei Neumann. Partea care ajunge la ei va fi urmărită în bugetul fiecărui proiect. Echipa Banat 2028 va urmări și veniturile pe care aceste colaborări le aduc în timp.
Câți producători și Puncte Gastronomice Locale lucrează pentru Banat 2028
Asociația pentru Susținerea Agriculturii Țărănești (ASAT) a lucrat în timp cu 24 de legumicultori și 10 alți producători. În 2026, la Timișoara funcționează două parteneriate de solidaritate, cu fermieri din Ficătar și Otelec.
Cifrele descriu rețele diferite, iar unii producători apar în mai multe dintre ele. Produc legume, miere, făinuri, pâine, lactate, vinuri, mezeluri, conserve, siropuri și gemuri artizanale. Punctele Gastronomice Locale sunt gospodării înregistrate la autoritatea sanitar-veterinară, care servesc turiștilor mâncare gătită în casă.
Dintre cele 27 de puncte, 9 sunt în Timiș, 6 în Arad și 12 în Caraș-Severin, potrivit Simonei Neumann. „Vrem să extindem această rețea până în 2028. Ținta numerică trebuie însă stabilită împreună cu partenerii și susținută prin pregătire și cerere reală. Ne interesează ca fiecare punct să funcționeze și să aducă venit familiei care îl deschide”, spune Simona Neumann.
Lubenița de Gottlob, pita de Pecica și brânzeturile premiate din Banat
Lubenița de Gottlob, cunoscută până în Germania, și pita de Pecica leagă gustul de un sat anume. „Când le rostești numele, vorbești deja despre o comunitate și despre o tradiție de producție. Asemenea produse îi dau turistului un motiv să caute locul de origine și îi oferă producătorului o identitate ușor de recunoscut”, spune managerul Banat 2028.
Pe aceeași listă intră brânzeturile de la Curtea Culorilor din Sârbova, județul Timiș. Asociația, înființată în 2011 și coordonată de Adriana Formenti, oferă un cămin și o meserie unor tinere din centre de plasament. Atelierul folosește materie primă locală și rețete inspirate din tradiția italiană. Povestea lui apare pe larg în articolul Când brânza devine proiect social: povestea Curții Culorilor din Sârbova.
În 2024, Gran Sârbova a câștigat aurul și marele premiu la concursul Federației Naționale a Degustătorilor Autorizați. La Concours International de Lyon, Gran Sârbova și Tondello au luat medalii de aur. Gran Sârbova a primit acolo și titlul de cea mai bună brânză românească din competiție.
Harta gustului continuă cu vinurile de la Petro Vaselo și Crama Aramic și cu făinurile de la Moara Maria. Urmează mierea de la Infinity Honey și producătorii din Produs în Banat. „Îmi place să privesc produsul și prin ceea ce păstrează în jurul lui: o gospodărie, o pricepere, un peisaj sau o șansă pentru cineva”, spune Simona Neumann.
Restaurantele, chefii ambasadori și tinerii bucătari din Banat
Restaurantele care gătesc cu ingrediente locale sunt deja modele pentru program. Creșterea achizițiilor de la producători urmează să fie măsurată la nivel regional, recunoaște managerul Banat 2028. Asociația HoReTim este membră a consorțiului Banat 2028. „HoReTim are un rol important în apropierea celor două părți, pentru că o colaborare constantă presupune și lucruri foarte practice: cantități, sezonalitate, condiții de livrare și continuitate”, spune Simona Neumann.
Ambasadorii programului lucrează fiecare cu publicul său. Chef Ioan Bebeșelea gătește cu ingrediente de sezon și a lucrat la reinterpretarea patrimoniului bănățean în proiectul Blide Noi. Chef Florin Kiss conduce Asociația GIDE și pregătește tineri bucătari pentru competiții. Rețetele de casă ajung la public prin Laura Laurențiu, timișoreancă și bucătar calificat, care scrie din 2009 un blog culinar pornit chiar sub numele „Cuina bănățeană”. Pe pagina ei de rețete bănățene apar preparate românești, șvăbești, sârbești, maghiare și slovace, explicate în scris și în demonstrații video.
Generația tânără are deja reprezentanți. Bogdan-Andrei Lovin a concurat pentru regiune la European Young Chef Award 2025 și a devenit IGCAT Regional Chef Ambassador. Alexia Coroian va reprezenta regiunea la ediția din Gozo, Malta, între 29 noiembrie și 2 decembrie 2026. Selecția a fost făcută de Visit Timiș, GIDE și HoReTim.
Pensiuni, conace și festivaluri pentru turismul rural din Banat
Programul urmărește mai mulți vizitatori, șederi mai lungi și venituri pentru mai multe afaceri din sat, ne-a spus Simona Neumann. Gastronomia leagă pensiunile, conacele precum Sîntar, Mocioni sau Salbek, fermele, cramele și producătorii. Experiențele gastro-culturale vor putea fi rezervate tot anul, după sezon. Așa, veniturile satelor vor depinde mai puțin de câteva zile de festival.
Impactul va fi calculat din rezervări, nopți de cazare, vânzări directe și colaborări comerciale care continuă. Procentele de creștere vor veni după primele măsurători. „Festivalurile sunt importante fiindcă aduc împreună ceea ce, în viața unei comunități, este deja legat: mâncarea, limba, muzica și obiceiurile. La Eibenthal, Nădlac, Ciacova sau Uzdin, o rețetă capătă sens prin oamenii care o pregătesc și prin împrejurarea în care este împărțită”, spune Simona Neumann.
Festivalul LA PAS face deja acest lucru la Timișoara, cu producători, artizani, ateliere și dialoguri despre hrană. Conceptul „Fusion Beyond Borders” privește și Banatul sârbesc, cu care regiunea împarte rețete și obiceiuri. Târgul de turism de la Belgrad a adus primele contacte. Colaborările cu producătorii din Voivodina se construiesc treptat, prin parteneri și schimburi de experiență.
Un weekend în Banat, cu masa la producători
Pentru un weekend, managerul Banat 2028 recomandă o singură zonă și timp pentru oameni. Ziua ideală leagă o masă într-un Punct Gastronomic Local de o vizită la un producător și de o plimbare. Din Timișoara, un traseu duce spre Recaș, Petro Vaselo și satele Charlottenburg, Buzad, Sîntar și Comeat. Degustarea și masa se rezervă dinainte.
Alte direcții sunt Buziaș și Sârbova, cu o oprire la Curtea Culorilor, apoi Lacul Surduc, Cascada Șopot sau Margina. „De cumpărat, aș căuta pâine și făinuri locale, miere, brânzeturi, vinuri sau conserve artizanale, după sezon și disponibilitate. Cel mai frumos suvenir este un produs despre care poți spune, când îl pui pe masă acasă: am cunoscut omul care l-a făcut”, spune Simona Neumann.
Preparatul ei preferat vine tot de pe acest traseu: aripa de pui după rețeta șvăbească din filmul „Ultimul ingredient”. Filmul spune povestea unei rețete din Charlottenburg transmise unei tinere. Visit Timiș l-a realizat în regia lui Radu Tora, cu sprijinul Consiliului Județean Timiș și al BCR. Scurtmetrajul a câștigat categoria Young Chef Ambassadors la Food Film Menu 2026, competiția de filme despre gastronomie organizată de IGCAT.
Greutățile producătorilor mici din Banat și pașii până în 2028
„Cred că una dintre cele mai mari dificultăți este că foarte multe sarcini ajung pe umerii aceluiași om. Când lucrezi în cantități mici, fiecare drum și fiecare oră contează”, spune Simona Neumann. Același om produce, completează acte, caută clienți și livrează. Pe listă urmează logistica, birocrația, lipsa de personal și întrebarea cine va continua munca în multe sate peste zece ani.
Răspunsul programului vine prin rețele de producători și parteneriate cu consumatorii. Pentru tineri, programul pune accent pe meserii, competențe și antreprenoriat în gastronomie. Banat Gastronomic Hub va fi, în descrierea ei, un loc de test pentru produse noi și de întâlnire cu cumpărătorii. Muzeul Gastronomiei Banatului ar documenta rețetele și tehnicile, cu demonstrații.
Locurile și termenele pentru hub și muzeu vor fi anunțate după confirmarea finanțării. Condiția stabilită de la început este ca ambele să funcționeze și după 2028. Anul 2027 este dedicat parteneriatelor și programului final, cu evenimente, trasee și experiențe testate înainte de 2028.
Educația gastronomică, biodiversitatea și reducerea risipei alimentare au și ele loc în program. Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara leagă patrimoniul de cercetare. Rezultatele vor fi comparate cu o situație de referință: contracte repetate, achiziții locale, puncte gastronomice active, rezervări și sejururi.
Ce a însemnat titlul de Regiune Gastronomică Europeană pentru alte regiuni și ce poate aduce în Banat
Din 2016, IGCAT a acordat titlul de Regiune Gastronomică Europeană unor regiuni ca Minho, Catalonia, Galway, Sibiu, Slovenia, Menorca, Sicilia sau Creta. Fiecare l-a folosit după nevoile proprii. Galway și vestul Irlandei au fost Regiune Gastronomică Europeană în 2018, iar în același an proiectul a primit premiul pentru cel mai bun proiect de dezvoltare economică al administrațiilor locale irlandeze. Slovenia a fost Regiune Gastronomică Europeană în 2021. Turismul sloven și-a împărțit bucătăria în 24 de regiuni gastronomice, cu peste 400 de preparate și produse caracteristice. Ghidul Michelin a intrat în țară în 2020, iar în 2025 includea 72 de restaurante slovene, unul dintre ele cu trei stele.
În 2022, când a fost Regiune Gastronomică Europeană, insula Menorca a intrat într-un program al guvernului spaniol pentru turism. Programul a pregătit zece producători să primească vizitatori. Printre ei au fost apicultori, producători de ulei de măsline, de brânză și de șofran și asociația pescarilor din Ciutadella. Kuopio, în Finlanda, a prelungit proiectul de Regiune Gastronomică Europeană după 2021, cu bani noi pentru produse turistice testate cu firmele locale.
Experiența Sibiului, prima regiune românească desemnată Regiune Gastronomică Europeană, în 2019, alături de Egeea de Sud din Grecia, explică de ce echipa Banat 2028 insistă pe ce rămâne după anul de Regiune Gastronomică Europeană. Autoritățile din Sibiu au raportat parteneriate cu retailul, zeci de evenimente culinare și platforma „Gusturi Sibiene” pentru producătorii mici. Doi ani mai târziu, o parte dintre bucătarii și producătorii locali spuneau că promisiunile pentru ei au rămas pe hârtie, inclusiv platforma care trebuia să lege fermele de restaurante. Printre ei era Ioan Bebeșelea, pe atunci coproprietar al unui restaurant din Sibiu, azi ambasador Banat 2028.
Banatul este a doua regiune românească cu titlul de Regiune Gastronomică Europeană, iar Harghita îl deține pentru 2027. Dobrogea candidează pentru 2029. Cele trei regiuni au semnat în martie 2026 un parteneriat strategic pentru trasee gastronomice comune și sprijin pentru producători. Primul test vine la sfârșitul lui 2027, ne-a spus Simona Neumann. „Mi-aș dori să avem mai mult decât un calendar pentru anul următor: producători cu noi parteneri, experiențe turistice testate și comunități care știu cum pot participa și ce pot câștiga din acest program”, spune ea.
Calendarul Banat 2028 va fi publicat pe site-ul programului pe măsură ce datele sunt confirmate. Până atunci, produsele regiunii se găsesc la cele 27 de Puncte Gastronomice Locale, la festivaluri și direct la producători.
Citește și povestea producătorilor din sudul țării reuniți sub un brand comun, în articolul despre Produs în Oltenia.
Interviu de O.G.