În Teaca, o comună din Bistrița-Năsăud atestată documentar din 1318, familiile sărau brânza pentru iarnă în vase de lemn, numite „bărbânțe”, și o vindeau la târgurile din zonă. Rețeta a trecut de la o generație la alta. Din septembrie 2026, Brânza frământată de Teaca are Indicație Geografică Protejată (IGP), prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/2017. Este al 15-lea produs alimentar românesc cu acest statut.
Cererea de înregistrare a fost depusă de Asociația Brânzarilor din Bistrița-Năsăud. Procesatorul principal este Lacto Sinelli, firma din comună care vinde sub brandul Lactate de la Teaca lapte, iaurturi, smântână, unt, telemea și cașcaval. Dosarul european a fost pregătit timp de aproape patru ani de Anamaria Braicu, inginer la Lacto Sinelli, împreună cu colegii ei. Telemeaua e produsul cel mai vândut al fabricii, însă preferata inginerei este brânza frământată. „Am studiat-o atât de mult, încât, atunci când o gust, parcă îi gust și povestea. Când cunoști oamenii care o fac, felul în care au învățat să o pregătească și amintirile lor, ajungi să o privești altfel”, spune Anamaria Braicu.

Cum se face Brânza frământată de Teaca?
Brânza frământată de Teaca este o brânză din lapte crud de vacă, nepasteurizat, frământată și pusă în vezică naturală de porc, cu sare și cheag microbian. După închegare se obține cașul bașchiu, care trece prin dospire și maturare. Lucrătorii folosesc caș bașchiu maturat, sărat și nesărat, pe care îl mărunțesc și îl frământă până devine o pastă omogenă, ușor rugoasă. Pasta este așezată în straturi într-o vezică naturală de porc, care se coase la capăt.
Vezica dă forma și greutatea fiecărei bucăți: între 0,4 și 2 kilograme. Brânza ajunge la cumpărător în membrana naturală, simplă sau cerată, ori feliată. Potrivit caietului de sarcini, brânza are între 22% și 28% grăsime, între 18% și 25% proteine și cel mult 3,5% sare. Gustul e ușor sărat, ușor dulce și ușor acid, cu arome de lapte și unt.

Toate etapele de producție au loc în Teaca, iar laptele poate veni și din afara zonei delimitate. „Când spunem că «omul este secretul», ne referim la priceperea lui: la felul în care urmărește cașul, îi apreciază consistența și știe cum trebuie lucrat. Există parametri și reguli care trebuie respectate, dar este nevoie și de experiență”, explică Anamaria Braicu. Inginerii fabricii au învățat secretele produsului de la gospodinele din sat și de la femeile care lucrează în secție.
O secție cu patru oameni în noua fabrică din Teaca
Brânza frământată de Teaca are o secție proprie în noua fabrică Lacto Sinelli, construită cu fonduri europene. Spațiul e mare și primește lumină naturală, un detaliu important pentru firmă, pentru că oamenii lucrează acolo ore întregi. Brânza e făcută de patru angajați, cu echipamente simple: o masă de lucru, o vană și o mașină de tocat.
Producția e mică și acoperă cererea magazinelor proprii și a câtorva distribuitori. Firma tratează brânza frământată ca pe un produs premium și vrea să păstreze felul în care se face, cu timp și multă muncă manuală.

De la 100 de litri de lapte pe zi la 70.000, în fabrica din Teaca
Lacto Sinelli a fost înființată în 1994 de Simion Drecșan. În primul an, fabrica prelucra 100 de litri de lapte pe zi. Astăzi colectează aproximativ 70.000 de litri pe zi de la fermieri din Bistrița-Năsăud și Mureș, iar în zilele de vârf prelucrează și 100.000 de litri. Banii europeni au finanțat fabrica nouă și utilajele, iar capacitatea de producție a crescut.
Pentru brânza frământată, recepția laptelui crud e etapa cea mai atentă. Laptele e verificat în laboratorul fabricii și în laboratoare externe acreditate. Firma urmărește de unde vine fiecare transport și cum a fost obținut, transportat și păstrat laptele.
Brânza Frământată Sinelli de Teaca a intrat în 2023 în Registrul național al produselor tradiționale. În 2024, „Lactate de la Teaca” a devenit marcă europeană, iar în decembrie același an firma a depus cererea pentru IGP, potrivit istoriei publicate de Lacto Sinelli.
Patru ani de documentare pentru dosarul european al brânzei din Teaca
Colaborarea Anamariei Braicu cu Lacto Sinelli a început în 2019, cu autorizarea laboratorului fabricii. A urmat certificarea fabricii după un standard de siguranță alimentară, apoi dosarul IGP. Documentarea a pornit de la oamenii din comună care au făcut brânza în gospodărie: cum lucrau, ce cuvinte foloseau, cum o păstrau și ce își aminteau de la părinți și bunici. Caietul de sarcini citează și o monografie în limba germană a Teacăi, care atestă târgul local din 1734.
„Cel mai greu a fost să așteptăm. Un astfel de dosar cere multă muncă și răbdare. Trebuie să explici foarte clar lucruri pe care oamenii din comunitate le cunosc din practică, dar pe care poate nu le-au pus niciodată pe hârtie”, spune Anamaria Braicu. Cererea României a apărut în Jurnalul Oficial al UE pe 19 mai 2026, iar Comisia Europeană a adoptat regulamentul de înregistrare pe 2 septembrie, după perioada de opoziție.
Femeile care fac brânza acasă pot folosi și ele denumirea protejată. Pentru asta, intră în asociație, respectă caietul de sarcini și trec prin verificarea organismului de certificare. „M-am gândit mult și la oamenii care au făcut această brânză cu mult înainte să vorbim noi despre dosare și certificare. Ei au păstrat produsul și priceperea de a-l face, iar noi am avut șansa să le ducem munca mai departe și să o facem cunoscută”, adaugă inginera. Firma lucrează acum la caietul de sarcini pentru un alt produs local, pe care îl va prezenta după ce dosarul va fi gata.
Vezicile mici, provocarea porțiilor de Brânza frământată de Teaca
De la înregistrarea IGP, fabrica a primit numeroase solicitări de la potențiali clienți și analizează acum propunerile de colaborare. Lanțurile de magazine vând porții mici, iar aici vezica naturală devine principala dificultate. „Vezicile de dimensiuni mici se găsesc greu, iar cele disponibile sunt foarte scumpe. Alegerea furnizorilor și selecția membranelor cer multă atenție”, explică Anamaria Braicu. Fiecare membrană are altă formă și altă mărime, așa că porțiile mici ies cu greutăți diferite.
Pe lista provocărilor mai sunt aprovizionarea cu lapte și costurile de producție. Un produs cu multă muncă manuală are nevoie de un preț corect, pe care cumpărătorul să-l înțeleagă. Distribuția contează la fel de mult: brânza trebuie să fie ușor de găsit, ca omul să o poată cumpăra și a doua oară.
Unde se găsește Brânza frământată de Teaca și cum se mănâncă
Cele mai mari vânzări sunt în Transilvania, în cele 17 magazine proprii Lacto Sinelli: cinci în Bistrița, trei în Târgu Mureș, două în Reghin și câte unul în Dej, Mediaș, Cluj-Napoca, Sighișoara, Toplița, Beclean și Teaca. În sudul țării, brânza ajunge deocamdată la un singur partener, în Piața Veteranilor din București. Pentru 2027, firma vrea ca brânza să ajungă în magazine din toată țara și, poate, în străinătate.

Publicul a ales-o deja printre favorite. La prima ediție a festivalului Treasures of the East, la Craiova, în 2025, vizitatorii au urmat cursuri de inițiere în degustare și au votat apoi brânzeturile preferate. Brânza de Teaca a primit atunci distincția concursului.
În zona Teaca, brânza frământată se mănâncă cu mămăligă, în plăcinte sau, vara, cu roșii și ceapă. Echipa de la Lacto Sinelli a descoperit și combinații mai rafinate: vin alb, struguri albi și miere de albine. Un „Coș de Bistrița-Năsăud”, cu produsele reprezentative ale județului și poveștile oamenilor care le fac, e următoarea idee a Anamariei Braicu pentru promovarea lor împreună.
Ce aduce protecția europeană pentru Brânza frământată de Teaca?
Denumirile protejate au valoare economică măsurabilă. Un studiu al Comisiei Europene a evaluat vânzările produselor cu indicație geografică din UE la 74,76 miliarde de euro, iar peste o cincime din sumă vine din exporturi în afara Uniunii. Același studiu arată că un produs cu denumire protejată se vinde, în medie, la o valoare dublă față de produsele similare necertificate. La alimente, raportul este de 1,5.
România are acum 18 denumiri agroalimentare protejate în UE, printre care Telemea de Sibiu, Salam de Sibiu și Magiun de prune de Topoloveni. Brânza frământată de Teaca e cea mai nouă dintre ele și cea mai mică după volum, făcută de patru oameni într-o singură secție, cu lapte strâns în fiecare zi din satele din Bistrița-Năsăud și Mureș.
Citește și povestea unui alt producător de brânză în articolul Brânzeturi Hoghilag, brânză maturată după rețete italiene: «Eu vând gustul, nu vând brânză».
Interviu de O.G.
Foto credit: Lacto Sinelli