Mereu i-am admirat pe cei care sunt foarte disciplinați cu privire la alimentele pe care le consumă. Și mai mult îi respect pe cei care se hrănesc sănătos și au o viață activă. Mă refer la acele persoane care merg pe munte, merg la sală sau fac sport acasă. O rutină sănătoasă este cea care ne schimbă starea de bine, rezistența și sănătatea.
Astfel de persoane sunt Daciana Tarași și Constantin Pascu – doi antrepenori din mediul rural, care au fondat o mică afacere de familie pornind de la disciplina despre care vorbeam mai sus. Înainte să trimit întrebările pentru interviul de mai jos, m-am auzit la telefon cu doamna Daciana Tarași și am retrăit bucuria mersului pe munte. Până să avem copiii, eu și Daniel (soțul) mergeam macar o dată pe lună. Mutați în rural, deși suntem extrem de activi, ieșitul pe munte nu mai este o rutină lunară sau bilunară. Chiar și atunci, când eram mai tineri și cu kilograme în minus, rezistența la drumețiile montate era o provocare, însă protagoniștii poveștii mele de astăzi sunt doi oameni trecuți de 50 de ani care merg frecvent de munte și chiar au curajul să se gândească la adevărate trasee de anduranță.
De ce? O zicală veche spune că suntem ceea ce mâncăm, iar Daciana Tarași și Constantin Pascu au acest obicei de a se hrăni cu alimente sănătoase, dar și gustoase.
Daciana Tarași și Constantin Pascu sunt fondatorii Melinis, un brand local din Buzău, care are la bază dorința celor doi soți de a realiza un amestec pe bază de fructe și miere, care să aibă proprietățile intacte.
Melinisul este un produs care nu mai există în această formă și, de aceea, cei doi soți au căutat un nume care să spună povestea unui dulce sănătos și unic, care nu este un gem, așa cum ar crede mulți, ci o combinație memorabilă și plină de aromă din miere și diferite fructe: cătină, cireșe amare, petale de trandafiri, gutui, coacăze, piersici, zmeură sau afine.
Daciana este de profesie fiziciană, iar Constantin este chimist. Au locuit o bună perioadă în București, însă dragostea pentru natură și zona Buzăului i-a făcut să își caute o altă casă. Așa s-au mutat în Valea Nișcovului, un loc în care locuiesc deja de 15 ani.
Totul a început din dorința lor de a consuma alimente sănătoase, dulci, dar fără zahăr, ci cu miere. (Nu au reușit din prima, însă treptat au reușit să găsească formula potrivită, care i-a ajutat pe cei doi soți să își recapete imunitatea și să devină tot mai activi.) Mai degrabă a fost o continuă căutare, care i-a dus în locuri complet neașteptate.
De la Daciana, „partea feminină” a Atelierului Melinis, am aflat că își doresc să dezvolte o gamă mai amplă de alimente fermentate – încă prea puțin populare în România, dar cu un potențial uriaș. În Coreea de Sud, kimchi-ul este deja un reper cultural și nutrițional, frecvent inclus în topurile internaționale ale alimentelor considerate foarte sănătoase.
Ce este Melinisul și care sunt principalele etape de preparare ale sale? Pentru cine este gândit acest produs și care sunt cele mai greșite percepții despre el?
Melinisul este un amestec de fructe cu miere, preparat lent, la temperaturi joase, sub 38°C. În funcție de fruct, procesul de pregătire poate dura 10–30 de zile. La început, achiziționăm fructele sau petalele de trandafir în principal de la mici producători din zonă și le pregătim pe fiecare în mod specific.
O primă etapă importantă este procesarea fructelor sau a petalelor de trandafiri. La zmeură sau mure scoatem sâmburii și lucrăm doar cu pulpa fructului; caisele și piersicile le tăiem cuburi; la vișine și cireșe amare scoatem sâmburii; petalele de trandafir le separăm de restul florii și le punem la macerat cu suc de lămâie; cătina o preparăm în multiple moduri – fie separăm pulpa pentru Melinisul cremă de cătină, fie o mărunțim integral, foarte fin, pentru Melinisul integral, fie o fermentăm pentru produsele din gama Hebe. Aceste semipreparate le congelăm și apoi le prelucrăm pe măsură ce avem nevoie.
Procesarea efectivă înseamnă că semipreparatul de fruct îl amestecăm cu miere – de salcâm sau polifloră, după caz – în niște vase special concepute, care mențin o temperatură undeva sub 38°C; iar, prin agitare continuă într-o atmosferă foarte uscată, acest amestec pierde lent apa, ajungând în timp la concentrația de apă specifică mierii stabile, adică 18–19%. În acest moment, Melinisul este gata și poate fi ambalat în borcane.
Există niște diferențe remarcabile între Melinis și gem sau dulceață. În primul rând, nu se folosește zahăr, doar miere; apoi fructele nu sunt supuse fierberii sau pasteurizării. În plus, toată savoarea fructului – și în România avem încă fructe extrem de gustoase – este amplificată de miere. Ne adresăm persoanelor care caută produse sănătoase și gourmet. Deși multă lume are impresia că un produs sănătos este mai puțin apetisant, Melinisurile acoperă ambele cerințe: sunt delicatese pline de nutrienți. Sunt foarte multe mame și bunici care le cumpără pentru copii, iar copiii le adoră. Mai există o idee preconcepută că mierea este doar un alt fel de zahăr, dar în ultimul timp sunt numeroase studii științifice care arată că mierea este un aliment complex, cu multiple beneficii pentru sănătate.
Ați spus că ceea ce faceți acum nu faceți din nevoia de câștig, ci este o activitate care vă definește și vă împlinește în egală măsură. Pentru cei care vă cunosc, care este contextul în care ați început totul și care este misiunea pe care v-ați asumat-o?
Totul a început de la dorința noastră de a mânca sănătos. Cumpărasem un deshidrator pe care îl foloseam la uscat fructe și, la un moment dat, am pus în el un amestec de căpșuni cu miere. Am fost plăcut surprinși de ce obținusem și ne-am „jucat” și cu alte fructe – vișine, gutui. Ne-am lăsat prinși în această joacă și, încet-încet, am obținut produse de care am fost foarte încântați – de exemplu, amestecul de miere de salcâm cu trandafiri… sau cu gutui… sau cu vișine… Am tot dat la degustare prietenilor, familiei, iar feedback-ul lor a fost foarte încurajator. În plus, am realizat că această metodă nouă de conservare are un potențial imens, așa că ne-am decis să aducem în lume acest „copil” al nostru, care avea nevoie și de un nume – Melinis.
Lucrurile, aparent, sunt foarte simple: amestecăm miere cu fructe într-un mod asemănător cu ceea ce fac albinele în stup. Ca și în matematică sau fizică, soluțiile simple sunt cele mai frumoase, pentru că se înscriu într-un firesc. Am vrut să începem să facem cunoscută această nouă metodă și să o explorăm, să îi arătăm potențialul. Melinisul, datorită conservării blânde a fructului în miere, este un produs foarte apropiat de natură, delicios, care se poate păstra un termen îndelungat.
În aceste vremuri în care mâncarea pune în pericol sănătatea – atât prin modul de cultivare cu tot felul de chimicale, cât mai ales din cauza ultraprocesării – ne dorim să arătăm frumusețea și rafinamentul unor alimente curate. Această intenție ne-a fost pe deplin răsplătită în momentul în care am înțeles că putem duce mai departe această idee, fermentând fructele și apoi aplicând amestecurilor de fructe fermentate și miere același procedeu de conservare blândă de la Melinis.
Am obținut astfel gama de produse Hebe: la început doar din cătină și miere, dar în curând vom veni și cu produse pe bază de alte fructe – aronia, măceșe, coarne etc. Primul Hebe s-a născut dintr-o întâlnire neașteptată între mierea crudă și fructele de cătină – o fermentație care a dat viață unui aliment nou, viu și coerent. Consumat curent ca aliment, ne-a arătat ce forță regenerantă excepțională poate oferi organismului un aliment atât de bogat nutrițional.
Hebe NU este un supliment, nici un extract. Hebe este o hrană integrală, coerentă, biodisponibilă, concepută pentru susținerea vitalității și a echilibrului în condiții solicitante, de la refacere până la activitate fizică intensă.
Într-o lume în care hrana a devenit tot mai fragmentată și artificială, Hebe readuce simplitatea și forța limbajului natural: o formă de hrană vie, în armonie cu organismul și care comunică cu acesta. Hebe face parte dintr-o nouă generație de alimente: naturale, integrale și minim procesate, create pentru echilibru și performanță umană, chiar și în condiții solicitante.
Care au fost cele mai mari provocări pe care le-ați avut de înfruntat de la începutul Melinisului și cum ați reușit să găsiți o soluție?
Provocări au fost și sunt încă multe… De exemplu, niciunul dintre noi nu se gândea și nu își dorea să înceapă o afacere nouă, deoarece știam foarte bine în ce ne băgăm și știam că nu va fi ușor. Fiecare dintre noi a fost implicat înainte de Melinis într-un business important. De exemplu, Constantin este creatorul Salin; eu, la momentul respectiv, după ce am renunțat la o activitate de business, îmi începusem activitatea de psihoterapeut… dar ne-a plăcut ideea și ne-am asumat această provocare.
A fost și este o provocare să lucrăm împreună. Pot fi momente foarte dificile sau pot fi momente extrem de frumoase, dar relația noastră a crescut enorm tocmai pentru că am lucrat împreună.
Este o provocare să vindem, pentru că piața este inundată de produse și nu este ușor să te faci auzit, mai ales când vii cu un produs cu totul nou, pentru care piața are nevoie, întâi, să îl cunoască.
Totuși, cea mai mare provocare a noastră este alta… Ea vine de la produsele din gama Hebe. Deja de aproape patru ani, de când am înțeles că este ceva cu totul deosebit în legătură cu cătina Hebe și relația ei cu corpul nostru, am fost permanent provocați să vedem ce facem cu ceea ce am aflat. Am fost uimiți de forța de regenerare pe care o trezește în corp, dar și de dificultățile enorme de a prezenta un astfel de produs și de a fi auziți. Am înțeles că este nevoie de timp, de mult timp, pentru ca astfel de metode – în sine extrem de noi și de vechi în același timp – să fie înțelese și acceptate.
Cel mai bun mod de a arăta ce poate însemna pentru starea de bine este să ne bucurăm noi din plin de cum suntem astăzi și, la vârste la care nu prea se mai discută de așa ceva, să fim super activi: escaladă în sală, trasee în munți, pregătiri pentru un tur în Himalaya, în primăvară.
Este ruralul mai ofertant decât urbanul pentru doi antreprenori cu aspirațiile dvs.? De ce? Până să părăsiți Bucureștiul, ați avut temeri legate de mutarea în mediul rural? Care erau acele temeri și cum a fost, de fapt, realitatea?
Preocupările noastre ne-au făcut să înțelegem cât de importantă și cât de extraordinară este viața, atât din noi, cât și din jurul nostru; să înțelegem că facem parte din natură, nu suntem deasupra ei. Deci, pentru noi, să locuim la țară, în mijlocul naturii, a fost o alegere firească.
Bucureștiul are o grămadă de tentații – teatre, concerte, evenimente – la care este greu să renunți. Dar numai după ce trăiești un timp aproape de natură începi să înțelegi cât de mult avem nevoie de viața din jur: a copacilor, a pământului, a păsărilor.
Pentru Melinis nu se pune problema alegerii între urban și rural: Melinisul s-a născut la țară, aproape de natură, și aici îi este locul. Nu poate fi produs în urban.
Faceți parte dintr-o comunitate foarte activă, Slow Food Buzău. Cum reușiți să colaborați, să vă puneți de acord și să organizați evenimente în jurul produselor locale? Până la urmă, chiar dacă sunteți asemănători din multe puncte de vedere, sunteți totuși oameni cu o pregătire profesională diferită, cu experiențe diferite.
Slow Food este un proiect extrem de frumos, pus la punct de Juranda și Thorsten Kirstener. Ei sunt în centrul acestei activități. Slow Food ne-a oferit ocazia să ne cunoaștem cu cei din zonă care se ocupă de mâncare: producători, restaurante, pensiuni.
Poate că, deși în alte cazuri mulți s-ar fi văzut în competiție, toate aceste întâlniri și momente în care am început să ne cunoaștem mai bine ne-au ajutat să putem coopera. Este un mare pas înainte: de la competiție la cooperare. Apoi, mai este sentimentul că nu ești singur: faci parte dintr-o comunitate care începe să aibă proiecte împreună, ne ajutăm practic să creștem. Și cu cât se lărgește această comunitate, cu atât mai bine – și pentru consumatori sunt mai multe opțiuni.
Este un trend acum legat de faptul că este nevoie să mâncăm sănătos, dar încă lumea este departe de a înțelege cu adevărat acest lucru. De foarte multe ori este mai important cât costă, iar a produce mâncare de calitate nu este ieftin. Slow Food ne ajută să promovăm împreună acest concept de mâncare sănătoasă, iar ceea ce ne leagă este tocmai această intenție de a oferi și a face cunoscută o mâncare de calitate.
Din exterior, pare destul de greu (din punct de vedere birocratic) să pui pe roate o astfel de afacere. Cum ați reușit totuși să ajungeți până aici fără să vă lăsați intimidați? Este antreprenoriatul rural doar pentru cei care au voință de fier? Argumentați.
Așa cum am mai spus mai sus, amândoi aveam experiență ca antreprenori, eram familiarizați cu ce aveam de făcut, știam cât este de greu… Nu ne-a fost deloc ușor și, da, câteodată ne gândeam să renunțăm. Dar ceea ce ne-a făcut să mergem înainte este faptul că am crezut și credem în ceea ce reușisem să obținem: produse foarte gustoase, dar și curate, atât prin ingrediente, cât și prin modul de obținere.
Nu știu să spun dacă antreprenoriatul rural este mai greu decât cel urban. Pentru mine, amândouă cer foarte multă implicare și efort. Când ești angajat undeva, ai anumite sarcini și primești un salariu; pe când a fi antreprenor înseamnă să îți iei viața în mâini și să îți asumi foarte multe responsabilități. Iar cel mai greu este la început, când echipa este mică și trebuie acoperită o gamă foarte largă de competențe.
Îmi povesteați despre cât de potrivite sunt pentru digestie produsele din gama Melinis. Îmi mai povesteați și despre planul de viitor de a dezvolta diferite rețete pe bază de fructe și legume fermentate. Să dezvoltăm puțin această poveste pentru cititorii Economie Rurală.
Datorită procesării noastre la rece, Melinis nu este doar un deliciu, ci și un aliat al digestiei. Combinația dintre fibrele intacte din fructele crude și enzimele vii din miere face ca produsul să fie ușor de asimilat și contribuie la hrănirea microbiotei intestinale, esențială pentru sănătatea generală.
Dintr-o întâmplare, am reușit să ducem lucrurile mai departe. La un moment dat, pregătind o cantitate mai mare de miere cu cătină, aceasta a fermentat. De obicei, în România, când auzim ceva legat de bucătărie „că a fermentat”, nu este deloc de bun augur. Deși citeam și ascultam tot felul de podcasturi care povesteau cât de importante sunt produsele fermentate, nu reușeam să facem legătura cu ce făceam noi. Noi ne străduiam să nu fermenteze amestecurile noastre.
Dar această întâmplare ne-a făcut să ne uităm altfel la poveste; ne-a obligat să ne confruntăm adânc cu ceva ce nu voiam să vedem. Pentru că fermentase această șarjă de cătină, pe care, până la urmă, am reușit să o stabilizăm și să obținem ceva diferit, care nu putea fi vândut. Dar ne părea rău să aruncăm atâta miere cu cătină. Cum nu era foarte diferită la gust, am început să consumăm din plin acasă, dimineața.
După un timp, Constantin și-a dat seama că sunt schimbări în bine legate de starea lui de sănătate. La început, nu ne-am dat seama care este cauza; ulterior, am realizat că această cătină fermentată stătea la baza schimbării. Obținusem un produs care combina mai multe elemente extrem de valoroase: cătina, fermentația, mierea și modul nostru de conservare de la Melinis.
Am dus provocarea mai departe și acum folosim atât fermentația alcoolică, cât și pe cea lactică și am extins la multe alte fructe. De exemplu, am reușit să obținem o pastă excelentă de măceșe în urma fermentației lactice: o cremă care are un gust foarte apropiat de celebra pastă de măceșe care ne-a încântat atât de mult în copilărie, dar acum obținută complet fără fierbere.
De unde pot fi cumpărate produsele Melinis? Pe ce canale vă promovați produsele?
În primul rând, de pe site-ul www.melinis.ro, promovându-ne pe Facebook, Instagram și Google. Dar suntem prezenți și pe alte platforme online și în mai multe magazine fizice care și-au obișnuit clienții cu produse mai deosebite, în general băcănii din București sau alte orașe din țară. Mai nou, suntem prezenți și pe Amazon, în mai multe locații din Europa.
Care este cea mai importantă lecție pe care ați învățat-o?
Este esențial să îți păstrezi mintea deschisă, pentru că pe un astfel de drum sunt enorm de multe provocări, dar și oportunități.
Dacă vrei să descoperi povestea altor producători din comunitatea Slow Food Buzău, citește povestea Casa Ghizdeanu.
Facebook Melinis: @melinis.buzau
Instagram Melinis: melinis.buzau/
Interviu de Raluca Dumitrana
Foto credit: Melinis
Un răspuns