La fabrica Artesana din Tecuci, județul Galați, laptele vine în fiecare zi de la fermele din jurul orașului și trece întâi prin laborator. Fiecare lot rămâne separat, iar laptele ajunge în sticlă integral și pasteurizat blând, așa că gustul lui se schimbă odată cu anotimpurile. Cele două fabrici procesează până la 100 de tone de lapte pe zi. Din el ies peste 40 de produse, de la kefir și iaurt până la brânzeturi maturate 90 de zile.
Povestea Artesana a pornit în 2007, de la o brânză de capră maturată adusă din Catalonia. Alina și Daniel Donici au gustat-o și au vrut să facă o brânză asemănătoare în România. Fabrica s-a deschis în octombrie 2012. Astăzi, compania este condusă de Sergiu Mulțescu, CEO Artesana.
Drumul laptelui Artesana, de la fermele din jurul Tecuciului
Artesana cumpără laptele direct de la ferme mari din zona Tecuciului, unele partenere încă din primii ani. Oamenii fabricii merg în ferme și urmăresc igiena mulsului, răcirea și păstrarea laptelui, iar fiecare lot intrat în fabrică este analizat. Daniel Donici a declarat anterior că loturile sunt testate și pentru aflatoxine, o analiză pe care legea o cere de două ori pe an.
Una dintre fermele partenere este a Danielei și a lui Adriean Mihalache, din Cudalbi, la 25 de kilometri de fabrică. Familia Mihalache a pornit cu 30 de vaci Holstein aduse din Germania și are astăzi peste 200 de capete. Meritul creșterii le aparține fermierilor, iar fabrica a contribuit prin seriozitate și prin facturi plătite la timp, spune Mulțescu.
Prețul laptelui se discută direct cu fermierii, iar predictibilitatea contează pentru ambele părți. „În perioadele în care prețul laptelui variază foarte mult, nu punem presiune pe fermieri. Discutăm și găsim împreună soluții care să ne ajute să trecem prin aceste perioade fără dezechilibre mari, de o parte sau de alta.”
Laptele de capră vine de la ferma Caprina din Oreavu, în județul Buzău, la circa 80 de kilometri de Tecuci. Aici sunt crescute peste 1.000 de capre din rasele Saanen și Alpina Franceză. Din laptele lor ies kefirul, sana, iaurtul și brânza cremoasă de capră.
Vacile Jersey care dau cremozitatea iaurtului Artesana
Iaurtul Jersey a primit premiul Gustul Ales în 2025. Produsul a pornit dintr-un plan făcut cu un fermier din zonă, pe care echipa îl descrie drept un partener cu viziune. „Noi nu urmărim trenduri. Căutăm un lapte de calitate, iar la Jersey ne-au atras tocmai bogăția lui naturală în grăsime și proteine, gustul și textura pe care le dă produselor. Din el obținem un iaurt gustos și cremos, fără să adăugăm smântână.”
Varianta A2 a beta-cazeinei, o proteină din lapte, este o direcție pe care compania o studiază în același proiect. Artesana vrea întâi analize și dovezi, apoi afirmații pe etichetă.
De ce laptele Artesana are alt gust primăvara și toamna
Laptele Artesana ajunge pe raft integral, cu grăsimea pe care o are de la fermă. Compoziția lui variază cu hrana animalelor și cu perioada de lactație. La 14 ani de la deschiderea fabricii, clienții scriu în continuare primăvara și toamna ca să întrebe ce s-a schimbat la rețetă. „Rețeta a rămas aceeași, însă laptele are propriul ritm. Trecerea de la furajarea din sezonul rece la hrana verde și apoi revenirea din toamnă se pot simți în produs.” Diferențele apar mai ales la primele loturi din aceste perioade, în consistență, în caimac și în nuanțele de gust.
La vizitele de la fabrică, copiii află de ce apare dopul de smântână la lapte. Tot acolo învață ce înseamnă lapte neomogenizat și de ce contează temperatura de păstrare. Vizitele sunt gratuite și se fac dintr-un culoar transparent, cu vedere spre secția de producție, iar Artesana își propune 15.000 de vizitatori în 2026.
Sticla este și cea mai frecventă temă a întrebărilor de la clienți. Ambalajul este greu, scumpește transportul și cere atenție pe tot traseul. Compania îl păstrează pentru felul în care protejează laptele și pentru reciclare. Sticla goală merge la pubela de sticlă, la fracția uscată sau la orice centru de colectare. Principiile după care lucrează fabrica sunt descrise pe pagina Așa facem noi.
Cum se fac brânzeturile maturate Artesana
Pentru brânzeturile maturate, Artesana pornește de la lapte integral, 100% românesc, pasteurizat blând. În lapte intră culturile lactice și cheagul, apoi urmează formarea și tăierea coagulului, scurgerea zerului, punerea în forme și sărarea. Fiecare rețetă are momentul ei pentru nucă, peperoncino sau trufe.
Echipa de brânzeturi lucrează în loturi mici: „Sunt multe etape lucrate manual, în care experiența oamenilor contează foarte mult. Dar artizanatul înseamnă și rigoare: rețete respectate, igienă, temperatură și umiditate controlate și atenție la felul în care evoluează fiecare lot.”
Trufele negre vin de la furnizori din România și din Italia. Nucile vin de la o companie românească din Ardeal, iar ardeiul iute de la un distribuitor cunoscut. Gama are patru brânzeturi maturate de 200 de grame. Sunt brânza cu peperoncino, cea cu miez de nucă, cea cu trufe negre de vară și cea din lapte de capră.
Trei medalii la Craiova pentru brânzeturile Artesana
În 2026, la concursul Treasures of the East de la Craiova, brânza maturată de capră Artesana a luat aurul. Brânza din lapte de vacă cu peperoncino a primit argintul, iar cea cu trufe bronzul. Toate trei au stat 90 de zile la maturare, timp în care echipa le-a urmărit evoluția.
O brânză maturată de 200 de grame costă în jur de 40 de lei la raft, aproape 200 de lei kilogramul. Pe lângă lapte și ingrediente, în preț intră munca, energia, analizele, ambalarea, transportul și marjele lanțului comercial. La brânzeturile maturate, costurile continuă pe toată durata celor 90 de zile: „Produci astăzi și încasezi mai târziu, mult mai târziu, iar între timp ai nevoie de spațiu, temperatură și umiditate controlate și de oameni care urmăresc produsul. Brânza pierde apă și greutate în timpul maturării, ceea ce influențează costul pe kilogram.”
Kefirul, smântâna și mató, preferatele de la Artesana
Kefirul este cel mai vândut produs Artesana și tot el ajunge cel mai des pe masa CEO-ului. Pe lista lui intră și smântâna, iaurtul Jersey și cremele de brânză. „Iar dacă mă întrebați ce aleg seara, când se mai liniștesc lucrurile, atunci răspunsul este brânza maturată. Cu un pahar de vin alături și, bineînțeles, cu gânduri mărețe.”
Din gama proaspătă face parte și o brânză pe care Artesana o recomandă simplă sau cu miere: „Mató este o brânză proaspătă de inspirație catalană, cu gust delicat. Varianta Artesana este fără sare adăugată, un criteriu pe care mulți părinți îl urmăresc.”
Brânzeturile Artesana care vor ieși din a treia fabrică
A treia fabrică Artesana va fi tot la Tecuci și va fi dedicată brânzeturilor. Compania estimează că va fi gata în a doua parte a anului 2028. Gama actuală de brânzeturi maturate și creme de brânză va continua acolo. „Avem ambiția să facem aici, la Tecuci, specialități care să poată sta alături de brânzeturi franțuzești și italiene de referință. Vom avea și brânzeturi destinate unor volume mai mari.”
Până atunci, în 2027, Artesana vrea să termine un depozit frigorific nou și mai mare. Potrivit datelor financiare publice, compania a încheiat 2025 cu afaceri de peste 73 de milioane de lei. Lactatele ei ajung în peste 2.500 de magazine din România și în magazine românești din nouă țări europene. În octombrie, echipa a prezentat produsele la SIAL Paris, unde termenele scurte de valabilitate, sticla grea și lanțul de frig cer o logistică atentă.
Brânzeturile Artesana pe o piață europeană condusă de Germania și Franța
Brânzeturile de la Tecuci intră pe o piață în care, potrivit Eurostat, Uniunea Europeană a produs 10,8 milioane de tone de brânzeturi în 2024. Germania și Franța au făcut împreună peste 40% din total. Tot Eurostat arată că o vacă din România dă, în medie, 3.540 de kilograme de lapte pe an. Este unul dintre cele mai mici randamente din UE. Pentru fermele din jurul Tecuciului, un procesator care cumpără constant laptele și îl transformă în brânzeturi premiate contează cu atât mai mult.
Produsele Artesana se găsesc în marile lanțuri din România, la Atelier Artesana din Carrefour Băneasa și în magazinele românești din străinătate. Noutățile apar pe site-ul Artesana, pe Facebook și pe Instagram.
Citește și povestea altor producători de lactate: Baier Lactate, de la ferma de capre de lângă Sighișoara, și Brânzeturi Hoghilag.
Interviu de O.G.
Foto credit: Artesana