Amintirile despre cu pâinea la țest… din Oltenia
În zonele de câmpie ale Olteniei, făcutul pâinii este ritual, trezește amintiri calde, imagini cu mama sau bunica sau chiar cu amândouă. Nu avem noi bucuria peisajelor feerice, așa cum este în zonele de deal și de munte ale acestei regiuni, dar avem bine întipărite în minte scene cu țestul, pâinea pe vatră, spoitul pâinii de coajă cu zeamă de roșii. Nu degeaba are și Sorescu vestitele versuri din Rânduieli: „Așa de dulce, când îl spoia mama cu cocă / Și făcea pe deasupra flori cu lingura, / După aia-l băga-n țest.” – Rânduieli, Marin Sorescu.
Din 2018 locuiesc la Vâlcea și văd bine diferențele dintre oltenii de la câmpie și cei de la deal și munte. Daniel (soțul meu) are puține amintiri cu frământatul pâinii de către mama sa, mai ales că în aceste zone grâul nu prea se făcea. Cele mai frecvente pâini pe care le consumau în familie sunt lipiile (ei le spun turte). Pâinici întinse și coapte pe plita de la sobă.

Pentru că le consumau și pe acestea destul de rar, făceau din ele sărbătoare, așa cum fac toți copiii care aleargă neîncetat și apoi ajung la masă înfometați până peste culme. Nu degeaba este vorba aceea din popor: „Foamea este cel mai bun bucătar.”
Tocmai de aceea, pâinea la țest era o prezență constantă pe mesele noastre. O consumam caldă cu brânză proaspătă sau smântână de la vaci și cu roșii. O luam des cu noi la câmp, când mergeam să păzim via de grauri. Da, în unele comune din Mehedinți era des întâlnită activitatea aceasta, mai ales din momentul în care strugurii începeau să dea în pârgă. Nu aveam și nici nu ne permiteam sandwich-uri în sensul uzual de azi, însă luam pâine de țest, cu făină măcinată la moara din comună sau în comunele învecinate. Luam în plasă: pâine de țest, roșii și brânză, apă și plecam la păzit. Brânza devenea untoasă, ușor de întins pe felia de pâine, iar roșiile din soiul Inimă de bou… le țin și acum minte.

Avea alt gust atunci pâinea… mult mai bun. Dar cu ce scop fac această istorisire? Nu, nu să vă povestesc amintiri din copilăria mea, ci să vă arăt cât de importantă este cultura aceasta a semănării și cultivării grâului, dar și a făcutului pâinii. Nu întâmplător, povestea celor de la Cooperativa Agricolă Biruința Olteniei a fost scrisă în zona de câmpie a Olteniei, mai exact în comuna Dobrun, Olt.
Cum am descoperit Cooperativa Agricola Biruința Olteniei?
Când am vorbit prima dată cu Cătălin de la Biruința Olteniei și mi-a povestit ce fac ei, dar și care este activitatea lor cotidiană, mi-am revăzut în fața ochilor copilăria, dar și pe bunicul din partea mamei, care cumpăra pâinea din Rogova (o comună învecinată). Era o pâine mare, rotundă, avea peste un kilogram și țineau din ea 2–3 zile. Ducea făină de grâu și puțini bani și asta era un soi de abonament pentru o lună.
Cătălin mi-a povestit și de faptul că tatăl său avea o brutărie în trecut, construcția mai există și azi, însă a devenit ineficientă. Durează o zi să o încălzești pentru a face pâine în brutărie. Apoi am avut un dialog plăcut despre moara lor, un concept unic în Oltenia și în țară – o moară în care făina se macină pe piatră. Cerealele pe care le macină sunt grâu și secară, ambele soiuri românești, ambele provenite din recolta Cooperativei Agricole Biruința Olteniei. Deja suna bine ceea ce îmi zice. Aflasem de ei de la Cosmin Dragomir, un om despre care v-am mai povestit în trecut, pentru că activitatea sa este conexă cu ceea ce fac eu, dar, dincolo de asta, este unul dintre oamenii care mi-a transmis obsesia aceasta cu gastronomia locală, cu ingredientele locale, cu producătorii locali.
Am avut o vară plină și nu am mai apucat să vorbesc nici cu Cătălin, nici cu Adrian Ignat. Am reluat discuțiile în contextul Treasures of the East 2025, căci le-am propus să vină acolo, mai ales că mi-am dorit să am tot mai mulți producători din Oltenia acolo. Au acceptat. Au adus cu ei făină integrală de grâu și secară, vestitul țest de la tatăl lui Cătălin Iliescu și pe Adriana, proprietara unei brutării artizanale din Craiova, care le folosește făina în diferite aluaturi: pâine cu maia, dar și blaturi de pizza.
- De ce este moara lor diferită
În primul rând îmi place ideea de cooperativă agricolă. Sunt puține în România și oamenii opun rezistență la asocieri, mai ales că plasează sintagma de „cooperativă agricolă” în contextul comunist. Chiar dacă astăzi cooperativele sunt cu totul altceva și aduc alte beneficii, nu este deloc ușor să aliniezi nevoile, ambițiile și agendele unor jucători diferiți, cu personalități diferite.

Până să îi menționeze Cosmin Dragomir nici nu știam că există o astfel de cooperativă în Oltenia.
În al doilea rând, moara lor este unică în România. Procesul nu este unul nou, nici rezultatul nu este unul nou, căci existau și în trecut mori de piatră, însă moara celor de la Biruința Olteniei este una nouă, construită acum, însă făina produsă are proprietățile celei pe care o găseai în vechile mori ale bunicilor și străbunicilor noștri.
De ce merită să cumperi făină de la ei?
Pentru că măcinarea cerealelor se face la temperatură joasă, făina rezultată este una care își păstrează nutrienții. Nu sunt specialistă, dar, ca să mă conving, citesc miile de comentarii de pe pagina lor de Facebook, sutele de recenzii pozitive de la clienții care o comandă din magazinul lor online. Magazinul este, de altfel, cel mai important canal de vânzare. Oamenii revin, iar apoi lasă feedback. Recenzii pozitive care se transformă în alte comenzi, mai ales că oamenii de la Cooperativa Biruința Olteniei, deși nu au o echipă mare și buget imens de marketing, au o echipă sudată, orientată spre calitate și oameni care știu bine ce fac. Sunt oameni motivați de rezultate și de dorința de a construi alături de ceilalți.
Nu și-au ales un drum simplu, mai ales că știm cu toții că mare parte dintre fermierii care cultivă cereale exportă grâul în alte țări la prețuri mici. Și mai greu le este pentru că au ales soiuri românești, calitative, dar cu randamente mici la nivel de producție comparativ cu alte soiuri. Făina lor nu este cea mai ieftină, are costul unei făini premium, dar este făina pe care o cumpără persoanele educate, mamele care pregătesc acasă pâine cu maia și persoanele care țin diete, bolnavii de diabet care trebuie să consume pâine în cantități mici, dar pregătită din făină integrală.

Pentru că prețul este similar cu cel al făinii premium din retail, însă este făină produsă de un producător de mici dimensiuni, atunci fără doar și poate merită să faceți această investiție în sănătatea voastră.
Așa că, dacă aveți în plan să faceți cozonaci nu doar frumoși, buni de pus pe Facebook, pe Instagram și pe TikTok, atunci comandați făina lor și bucurați-vă de pâine sănătoasă și gustoasă, dar și de un dulce numai bun de pus pe masa celor dragi. Adrian mi-a zis că îi ajută mult atunci când clienții lor fac plata cu cardul, pentru a nu bloca parte din operațiuni, așa că, dacă doriți să le recompensați efortul, ar fi un gest bun să îi încurajați să continue ceea ce fac.
Text scris de Raluca Dumitrana
Fotog credit: Călin Stan