Generic selectors
Exact matches only
Caută articol
Caută articol
Post Type Selectors

Stiri: Olt

Produs în Oltenia

Produs în Oltenia: producătorii, oamenii și locurile din cele cinci județe, sub un brand comun

Produs în Oltenia (produsinoltenia.ro) este un brand umbrelă prin care îmi propun să reunesc producătorii locali din Vâlcea, Mehedinți, Olt, Gorj și Dolj, să îi fac mai ușor de găsit și să construiesc legături între aceștia, consumatori și cei care le pot aduce produsele mai aproape de public. Proiectul răspunde nevoii unei identități regionale comune și a unei colaborări constante între oamenii care produc și dezvoltă afaceri în Oltenia. Proiectul debutează la Treasures of the East 2026, la Craiova, și va continua cu platforma produsinoltenia.ro, care va reuni cele cinci componente județene: Produs în Vâlcea, Produs în Mehedinți, Produs în Olt, Produs în Gorj și Produs în Dolj. Fiecare județ va avea locul său, într-un spațiu în care oamenii vor putea descoperi ce se produce în regiune și cine se află în spatele acestor produse: produsinvalcea.ro produsinolt.ro produsinmehedinti.ro produsingorj.ro produsindolj.ro Folosește hashtagurile oficiale ale proiectului pentru a face mai ușor de găsit produsele, oamenii și poveștile din regiune: #ProdusinOltenia #ProdusinValcea #ProdusinMehedinti #ProdusinOlt #ProdusinGorj #ProdusinDolj. Sunt Raluca Dumitrana, fondatoarea EconomieRurala.ro, și inițiez acest proiect pornind de la experiența mea de peste 13 ani în relații publice și marketing și din lucrul cu producători locali și afaceri din HoReCa. Sunt din Mehedinți și locuiesc în Vâlcea, unde m-am mutat în 2018, după finalizarea studiilor și după ce am acumulat experiența relevantă, astfel încât să pot lucra de acasă. Cu o parte dintre producătorii din Oltenia lucrez deja, iar prin Economie Rurală documentez și promovez antreprenoriatul rural, produsele locale, gastronomia și inițiativele care contribuie la dezvoltarea comunităților. Cum a început lucrurul cu producătorii locali? În 2017, prin implicarea în Congresul Național de Gastronomie și Vin, grație lui Cezar Ioan, Nico Lontras și Cosmin Dragomir, am început să înțeleg mai bine nevoia de sprijin și promovare a producătorilor locali. Începând din 2024, tot ei mi-au oferit, prin evenimentele lor, un cadru în care să îi aduc în fața publicului pe producătorii din Oltenia. Debutul proiectului la Treasures of the East continuă această colaborare. Am făcut parte din echipele de organizarea și promovarea a evenimentelor Treasures of the East., Vatră și Ogradă și Congresul Național de Gastronomie și Vin. Am gestionat relațiile cu presa pentru evenimente organizate de comunitatea Slow Food Buzău. În 2026, m-am implicat în organizarea Oltenic Muse, un program de promovare integrată a producătorilor locali și a unităților de cazare din județul Vâlcea. Din aceste colaborări cunosc dificultăți care se regăsesc la producători din toată țara: cum se fac cunoscuți, cum explică valoarea produselor lor, cum ajung la cumpărători și cum găsesc parteneri cu care să lucreze pe termen lung. Un produs poate fi apreciat la o degustare, dar cumpărătorul trebuie să rețină cine îl face și să știe unde îl poate găsi din nou. Am scris și despre produse locale valoroase care sunt vândute fără un nume de brand sau o prezentare care să le diferențieze. Promovarea presupune să facem cunoscute informațiile care îi ajută pe oameni să aleagă: cine produce, unde, cum și de unde pot cumpăra. Iar atunci când producătorii lucrează împreună, pot avea acces la oportunități pe care, individual, le-ar găsi mai greu. Cred foarte mult în networking și aceasta este modaitatea în care eu am ajuns aici din punct de vedere profesional. În interviurile cu oamenii din spatele unor proiecte precum Gustă din Bucovina, România cu Bun Gust și Ținutul Fluturelui Albastru, am urmărit cum se organizează și ce sprijin concret le oferă comunităților lor. Am scris atunci că îmi doresc o inițiativă și pentru Oltenia. Produs în Oltenia este pasul pe care îl fac în această direcție, folosind experiența acumulată până acum. Platforma va prezenta producătorii și oferta lor, localitățile în care lucrează și informațiile prin care pot fi contactați. Proiectul va include treptat și meșteșugari, puncte gastronomice locale, pensiuni, case de vacanță din mediul rural, experiențe și evenimente prin care pot fi cunoscute locurile și oamenii regiunii. Consumatorii vor putea găsi mai ușor produse locale și informații despre proveniența lor. Proprietarii de băcănii, restaurante și pensiuni vor putea identifica producători cu care să colaboreze. Jurnaliștii vor avea acces la oameni și afaceri despre care să scrie, iar cei care vizitează Oltenia vor putea cunoaște regiunea și prin ceea ce produce. Pentru producători, îmi propun ca proiectul să ofere vizibilitate, schimb de experiență și ocazii de colaborare. Ca să răspundem acestor nevoi, trebuie mai întâi să știm unii de alții. Apoi este nevoie de implicare constantă și de deschiderea de a lucra împreună. Produs în Oltenia este o investiție proprie, pentru care aloc timp și expertiza din domeniul marketingului și promovării, dar și experiența de project management și relații publice. Proiectul nu beneficiază în prezent de fonduri publice sau private, însă are nevoie de finanțare pentru a se dezvolta și a funcționa pe termen lung. Documentarea, realizarea materialelor, întreținerea platformei și promovarea presupun costuri recurente. Sunt deschisă colaborărilor cu parteneri care vor să contribuie financiar sau prin expertiză la această construcție. Dacă ești producător în unul dintre cele cinci județe sau cunoști o afacere locală care ar trebui să fie prezentă în proiect, scrie-mi la raluca@economierurala.ro. Spune-mi cine este, în ce localitate lucrează și ce produce. Poți sprijini proiectul distribuind acest articol sau trimițându-l unei persoane care ar putea fi interesată. Ne poți ajuta și lăsând în comentarii nume sau dând tag producătorilor locali, proprietarilor de puncte gastronomice locale și de băcănii, jurnaliștilor olteni, meșteșugarilor și celor care administrează pensiuni ori case de vacanță în mediul rural din Oltenia. Așa putem ajunge la oamenii pe care vrem să îi aducem împreună. Articol de Raluca Dumitrana

Citeste mai mult »
Adrian Ignat - Președinte Cooperativa Agricolă Biruința Olteniei

Cooperativa Agricolă Biruința Olteniei – făină integrală măcinată la moara pe piatră din Oltenia

Amintirile despre cu pâinea la țest… din Oltenia În zonele de câmpie ale Olteniei, făcutul pâinii este ritual, trezește amintiri calde, imagini cu mama sau bunica sau chiar cu amândouă. Nu avem noi bucuria peisajelor feerice, așa cum este în zonele de deal și de munte ale acestei regiuni, dar avem bine întipărite în minte scene cu țestul, pâinea pe vatră, spoitul pâinii de coajă cu zeamă de roșii. Nu degeaba are și Sorescu vestitele versuri din Rânduieli: „Așa de dulce, când îl spoia mama cu cocă / Și făcea pe deasupra flori cu lingura, / După aia-l băga-n țest.” – Rânduieli, Marin Sorescu. Din 2018 locuiesc la Vâlcea și văd bine diferențele dintre oltenii de la câmpie și cei de la deal și munte. Daniel (soțul meu) are puține amintiri cu frământatul pâinii de către mama sa, mai ales că în aceste zone grâul nu prea se făcea. Cele mai frecvente pâini pe care le consumau în familie sunt lipiile (ei le spun turte). Pâinici întinse și coapte pe plita de la sobă. Pentru că le consumau și pe acestea destul de rar, făceau din ele sărbătoare, așa cum fac toți copiii care aleargă neîncetat și apoi ajung la masă înfometați până peste culme. Nu degeaba este vorba aceea din popor: „Foamea este cel mai bun bucătar.” Tocmai de aceea, pâinea la țest era o prezență constantă pe mesele noastre. O consumam caldă cu brânză proaspătă sau smântână de la vaci și cu roșii. O luam des cu noi la câmp, când mergeam să păzim via de grauri. Da, în unele comune din Mehedinți era des întâlnită activitatea aceasta, mai ales din momentul în care strugurii începeau să dea în pârgă. Nu aveam și nici nu ne permiteam sandwich-uri în sensul uzual de azi, însă luam pâine de țest, cu făină măcinată la moara din comună sau în comunele învecinate. Luam în plasă: pâine de țest, roșii și brânză, apă și plecam la păzit. Brânza devenea untoasă, ușor de întins pe felia de pâine, iar roșiile din soiul Inimă de bou… le țin și acum minte. Avea alt gust atunci pâinea… mult mai bun. Dar cu ce scop fac această istorisire? Nu, nu să vă povestesc amintiri din copilăria mea, ci să vă arăt cât de importantă este cultura aceasta a semănării și cultivării grâului, dar și a făcutului pâinii. Nu întâmplător, povestea celor de la Cooperativa Agricolă Biruința Olteniei a fost scrisă în zona de câmpie a Olteniei, mai exact în comuna Dobrun, Olt. Cum am descoperit Cooperativa Agricola Biruința Olteniei? Când am vorbit prima dată cu Cătălin de la Biruința Olteniei și mi-a povestit ce fac ei, dar și care este activitatea lor cotidiană, mi-am revăzut în fața ochilor copilăria, dar și pe bunicul din partea mamei, care cumpăra pâinea din Rogova (o comună învecinată). Era o pâine mare, rotundă, avea peste un kilogram și țineau din ea 2–3 zile. Ducea făină de grâu și puțini bani și asta era un soi de abonament pentru o lună. Cătălin mi-a povestit și de faptul că tatăl său avea o brutărie în trecut, construcția mai există și azi, însă a devenit ineficientă. Durează o zi să o încălzești pentru a face pâine în brutărie. Apoi am avut un dialog plăcut despre moara lor, un concept unic în Oltenia și în țară – o moară în care făina se macină pe piatră. Cerealele pe care le macină sunt grâu și secară, ambele soiuri românești, ambele provenite din recolta Cooperativei Agricole Biruința Olteniei. Deja suna bine ceea ce îmi zice. Aflasem de ei de la Cosmin Dragomir, un om despre care v-am mai povestit în trecut, pentru că activitatea sa este conexă cu ceea ce fac eu, dar, dincolo de asta, este unul dintre oamenii care mi-a transmis obsesia aceasta cu gastronomia locală, cu ingredientele locale, cu producătorii locali. Am avut o vară plină și nu am mai apucat să vorbesc nici cu Cătălin, nici cu Adrian Ignat. Am reluat discuțiile în contextul Treasures of the East 2025, căci le-am propus să vină acolo, mai ales că mi-am dorit să am tot mai mulți producători din Oltenia acolo. Au acceptat. Au adus cu ei făină integrală de grâu și secară, vestitul țest de la tatăl lui Cătălin Iliescu și pe Adriana, proprietara unei brutării artizanale din Craiova, care le folosește făina în diferite aluaturi: pâine cu maia, dar și blaturi de pizza. De ce este moara lor diferită În primul rând îmi place ideea de cooperativă agricolă. Sunt puține în România și oamenii opun rezistență la asocieri, mai ales că plasează sintagma de „cooperativă agricolă” în contextul comunist. Chiar dacă astăzi cooperativele sunt cu totul altceva și aduc alte beneficii, nu este deloc ușor să aliniezi nevoile, ambițiile și agendele unor jucători diferiți, cu personalități diferite. Până să îi menționeze Cosmin Dragomir nici nu știam că există o astfel de cooperativă în Oltenia. În al doilea rând, moara lor este unică în România. Procesul nu este unul nou, nici rezultatul nu este unul nou, căci existau și în trecut mori de piatră, însă moara celor de la Biruința Olteniei este una nouă, construită acum, însă făina produsă are proprietățile celei pe care o găseai în vechile mori ale bunicilor și străbunicilor noștri. De ce merită să cumperi făină de la ei? Pentru că măcinarea cerealelor se face la temperatură joasă, făina rezultată este una care își păstrează nutrienții. Nu sunt specialistă, dar, ca să mă conving, citesc miile de comentarii de pe pagina lor de Facebook, sutele de recenzii pozitive de la clienții care o comandă din magazinul lor online. Magazinul este, de altfel, cel mai important canal de vânzare. Oamenii revin, iar apoi lasă feedback. Recenzii pozitive care se transformă în alte comenzi, mai ales că oamenii de la Cooperativa Biruința Olteniei, deși nu au o echipă mare și buget imens de marketing, au o echipă sudată, orientată spre calitate și oameni care știu bine ce fac. Sunt oameni motivați de rezultate și de dorința de a construi alături

Citeste mai mult »

Aboneaza-te la newsletter

Vei primi noutati cu ultimele articole, cat si diverse anunturi sau promotii

Economie Rurala
Prezentare generala a confidentialitatii

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.