Generic selectors
Exact matches only
Caută articol
Caută articol
Post Type Selectors

Stiri: Vâlcea

Produs în Oltenia

Produs în Oltenia: producătorii, oamenii și locurile din cele cinci județe, sub un brand comun

Produs în Oltenia (produsinoltenia.ro) este un brand umbrelă prin care îmi propun să reunesc producătorii locali din Vâlcea, Mehedinți, Olt, Gorj și Dolj, să îi fac mai ușor de găsit și să construiesc legături între aceștia, consumatori și cei care le pot aduce produsele mai aproape de public. Proiectul răspunde nevoii unei identități regionale comune și a unei colaborări constante între oamenii care produc și dezvoltă afaceri în Oltenia. Proiectul debutează la Treasures of the East 2026, la Craiova, și va continua cu platforma produsinoltenia.ro, care va reuni cele cinci componente județene: Produs în Vâlcea, Produs în Mehedinți, Produs în Olt, Produs în Gorj și Produs în Dolj. Fiecare județ va avea locul său, într-un spațiu în care oamenii vor putea descoperi ce se produce în regiune și cine se află în spatele acestor produse: produsinvalcea.ro produsinolt.ro produsinmehedinti.ro produsingorj.ro produsindolj.ro Folosește hashtagurile oficiale ale proiectului pentru a face mai ușor de găsit produsele, oamenii și poveștile din regiune: #ProdusinOltenia #ProdusinValcea #ProdusinMehedinti #ProdusinOlt #ProdusinGorj #ProdusinDolj. Sunt Raluca Dumitrana, fondatoarea EconomieRurala.ro, și inițiez acest proiect pornind de la experiența mea de peste 13 ani în relații publice și marketing și din lucrul cu producători locali și afaceri din HoReCa. Sunt din Mehedinți și locuiesc în Vâlcea, unde m-am mutat în 2018, după finalizarea studiilor și după ce am acumulat experiența relevantă, astfel încât să pot lucra de acasă. Cu o parte dintre producătorii din Oltenia lucrez deja, iar prin Economie Rurală documentez și promovez antreprenoriatul rural, produsele locale, gastronomia și inițiativele care contribuie la dezvoltarea comunităților. Cum a început lucrurul cu producătorii locali? În 2017, prin implicarea în Congresul Național de Gastronomie și Vin, grație lui Cezar Ioan, Nico Lontras și Cosmin Dragomir, am început să înțeleg mai bine nevoia de sprijin și promovare a producătorilor locali. Începând din 2024, tot ei mi-au oferit, prin evenimentele lor, un cadru în care să îi aduc în fața publicului pe producătorii din Oltenia. Debutul proiectului la Treasures of the East continuă această colaborare. Am făcut parte din echipele de organizarea și promovarea a evenimentelor Treasures of the East., Vatră și Ogradă și Congresul Național de Gastronomie și Vin. Am gestionat relațiile cu presa pentru evenimente organizate de comunitatea Slow Food Buzău. În 2026, m-am implicat în organizarea Oltenic Muse, un program de promovare integrată a producătorilor locali și a unităților de cazare din județul Vâlcea. Din aceste colaborări cunosc dificultăți care se regăsesc la producători din toată țara: cum se fac cunoscuți, cum explică valoarea produselor lor, cum ajung la cumpărători și cum găsesc parteneri cu care să lucreze pe termen lung. Un produs poate fi apreciat la o degustare, dar cumpărătorul trebuie să rețină cine îl face și să știe unde îl poate găsi din nou. Am scris și despre produse locale valoroase care sunt vândute fără un nume de brand sau o prezentare care să le diferențieze. Promovarea presupune să facem cunoscute informațiile care îi ajută pe oameni să aleagă: cine produce, unde, cum și de unde pot cumpăra. Iar atunci când producătorii lucrează împreună, pot avea acces la oportunități pe care, individual, le-ar găsi mai greu. Cred foarte mult în networking și aceasta este modaitatea în care eu am ajuns aici din punct de vedere profesional. În interviurile cu oamenii din spatele unor proiecte precum Gustă din Bucovina, România cu Bun Gust și Ținutul Fluturelui Albastru, am urmărit cum se organizează și ce sprijin concret le oferă comunităților lor. Am scris atunci că îmi doresc o inițiativă și pentru Oltenia. Produs în Oltenia este pasul pe care îl fac în această direcție, folosind experiența acumulată până acum. Platforma va prezenta producătorii și oferta lor, localitățile în care lucrează și informațiile prin care pot fi contactați. Proiectul va include treptat și meșteșugari, puncte gastronomice locale, pensiuni, case de vacanță din mediul rural, experiențe și evenimente prin care pot fi cunoscute locurile și oamenii regiunii. Consumatorii vor putea găsi mai ușor produse locale și informații despre proveniența lor. Proprietarii de băcănii, restaurante și pensiuni vor putea identifica producători cu care să colaboreze. Jurnaliștii vor avea acces la oameni și afaceri despre care să scrie, iar cei care vizitează Oltenia vor putea cunoaște regiunea și prin ceea ce produce. Pentru producători, îmi propun ca proiectul să ofere vizibilitate, schimb de experiență și ocazii de colaborare. Ca să răspundem acestor nevoi, trebuie mai întâi să știm unii de alții. Apoi este nevoie de implicare constantă și de deschiderea de a lucra împreună. Produs în Oltenia este o investiție proprie, pentru care aloc timp și expertiza din domeniul marketingului și promovării, dar și experiența de project management și relații publice. Proiectul nu beneficiază în prezent de fonduri publice sau private, însă are nevoie de finanțare pentru a se dezvolta și a funcționa pe termen lung. Documentarea, realizarea materialelor, întreținerea platformei și promovarea presupun costuri recurente. Sunt deschisă colaborărilor cu parteneri care vor să contribuie financiar sau prin expertiză la această construcție. Dacă ești producător în unul dintre cele cinci județe sau cunoști o afacere locală care ar trebui să fie prezentă în proiect, scrie-mi la raluca@economierurala.ro. Spune-mi cine este, în ce localitate lucrează și ce produce. Poți sprijini proiectul distribuind acest articol sau trimițându-l unei persoane care ar putea fi interesată. Ne poți ajuta și lăsând în comentarii nume sau dând tag producătorilor locali, proprietarilor de puncte gastronomice locale și de băcănii, jurnaliștilor olteni, meșteșugarilor și celor care administrează pensiuni ori case de vacanță în mediul rural din Oltenia. Așa putem ajunge la oamenii pe care vrem să îi aducem împreună. Articol de Raluca Dumitrana

Citeste mai mult »
Brânză de Horezu

Cea mai premiată brânză maturată din România: Brânza de Horezu și oamenii din spatele ei

Astăzi scriu despre Brânza de Horezu (Five Continent), dar și despre Laura Ion (managera fabricii), care a avut viziunea de a participa la concursuri internaționale de brânzeturi cu brânza produsă în micul orășel vâlcean și care a făcut din această brânză cea mai premiată brânză maturată din România. Despre Brânza de Horezu a scris Andreea Popa, însă mie îmi revine rolul de a descrie profilul fabricii și povestea oamenilor din spatele fabricii vâlcene. Am acest rol pentru că am avut bucuria să o cunosc pe Laura Ion în vara aceasta, când a venit în țară timp de o lună. Cine este Laura Ion, femeia din spatele celei mai premiate brânze românești la nivel internațional? Laura Ion conduce fabrica de brânză de la Horezu de 11 ani, din iunie 2014, iar acum se mândrește cu o echipă formată, pe care o coordonează de la distanță, din Spania. Laura Ion este o româncă originară din Ploiești, Prahova. A studiat Ingineria Petrolului la Ploiești, a mers cu Erasmus, în timpul facultății, în 2003, în Oviedo, Spania, iar ulterior a primit o bursa pentru a face un doctorat acolo, în chimie supramoleculară. În 2008, după finalizarea doctoratului a rămas în Spania. A primit propunerea de a lucra pentru fabrica de brânzeturi din Horezu după ce proprietarii fabricii (spanioli) o angajaseră pe Laura ca inginer la o fabrică deținută tot de ei, pentru a face un program informatic. Propunerea de a prelua conducerea fabricii din România a venit ca o surpriză. Era deja stabilită de ani buni în Spania, însă a acceptat provocarea, și-a făcut bagajele și a venit în țară alături de soțul său. Nu știa pe nimeni în Horezu, dar s-a implicat în cel mai mic detaliu pentru a înțelege procesul și a putea îmbunătăți lucrurile. Am constatat că este la fel ca și mine, că ea caută să înțeleagă logica din spate pentru a performa, iar asta, de cele mai multe ori, implică suflecarea mânecilor și muncă cot la cot cu restul angajaților. După ce și-a format echipa, s-a reîntors în Spania, însă revine în țară ori de câte ori situația o cere. Cât de des o cere situația? Depinde de mulți factori. Îmi povestește amuzată că linia de procesare a fabricii este din Spania și că a avut situații în care a rezolvat problemele tehnice de la distanță, prin telefon, căutând uneori acul în carul cu fân, căci așa cauți când, în lume, sunt puțini tehnicieni care să știe să repare o astfel de linie de producție. Am vorbit prima dată cu Laura Ion în octombrie anul trecut. Îmi doream să fac un interviu cu ea în primul rând pentru că sunt olteancă, locuiesc în județul Vâlcea și descoperisem o brânză maturată de calitate produsă în județul meu. Apoi i-am scris Laurei cu propunerea de a o invita, în calitate de expozant, la un eveniment organizat de We Are România la Ramada Plaza. Nu a putut onora invitația, iar eu nu i-am mai scris de atunci. Am reluat comunicarea cu ea după ce m-am înscris la cursurile Academy of Cheese. Andreea Popa mi-a semnalat că ceea ce face Laura este nemaipomenit, nu doar pentru Vâlcea și pentru România, ci este o brânză care poate sta la masă cu alte brânzeturi premiate în țările cu tradiție. M-a bucurat deschiderea Laurei, dar și faptul că m-a invitat la Horezu cu o lună înainte. Am numărat zilele cu curiozitate și nerăbdare. Ziua în care am mers la Horezu era prima zi în care plecam, pentru câteva ore, departe de Iulia, fetița mea de un an și jumătate. Eram emoționată, temătoare, dar și bucuroasă. Am permis, dar nu conduc, și situația a făcut ca soțul să nu mă poată însoți. Firescul cu care Laura mi-a propus să bată drumul ca să mă ia și să mă aducă înapoi mi s-a părut debordant. Am povestit, mi-a arătat toate etapele procesului de producție pentru a-mi face cât mai clare lucrurile. Mi-a prezentat fiecare colțișor, mi-a explicat rolul fiecărei etape din procesul de producție, iar la final ne-am luat la revedere cu mesajul: „De acum poți fi tu ghidul la fabrica noastră din Horezu”, lăsând de înțeles că fabrica poate fi vizitată cu o programare prealabilă, însă cu mențiunea că aici se produce brânză doar în intervalul aprilie–august, când oile dau lapte. Laptele pe care îl colectează provine majoritar de la crescători de oi din Vâlcea și Sibiu. Există asociații ale producătorilor de lapte, cu care fabricile de brânză încheie contracte, negociază prețuri și stabilesc termenii colaborării. Însă, în ciuda unor acorduri scrise și verbale, apar și situații neprevăzute, uneori neplăcute. Fabricile de brânză de mici dimensiuni au multe de înfruntat: de la schimbările climatice, care scurtează sezonul de lactație și reduc producția de lapte de la an la an, până la concurența neloială a fabricilor industriale de brânză. La acestea se mai adaugă și lipsa forței de muncă de la nivel local, dar și problemele — mereu menționate — legate de piața de desfacere a brânzeturilor premium. Îmi povestește că un manager de fabrică de brânză are obstacole zilnic. Mereu apare câte ceva. La începutul carierei sale de director la fabrica din micul orășel vâlcean, Laura a trebuit să le țină piept oierilor care nu respectau cerințele privind calitatea laptelui. Faptul că sunt organizați în asociații le face viața mai ușoară producătorilor de lapte, în relația atât cu fabricile de mici dimensiuni, cât și cu marile fabrici de brânză din țară. De cealaltă parte a baricadei, uneori, relația devine complicată când reprezentanții fabricilor mai mari de brânză colectează tot laptele din anumite zone, punând fabricile de brânză mai mici în dificultate de negociere cu asociațiile de producători de lapte. Uneori munca Laurei pare un proces sisific, dar este un efort pe care îl depun mulți dintre cei care au fabrici de brânză de mici dimensiuni. Care sunt etapele producerii brânzeturilor în mica fabrică de la Horezu, care produce cea mai premiată brânză românească? Zilnic, șoferii fabricii merg să colecteze laptele de la producătorii locali. După ce

Citeste mai mult »
Berea artizanală Curentu' - produsă în Vâlcea

Berea Curentu’ din Stoilești, județul Vâlcea – bere artizanală, branding și colaborare între producătorii de bere craft

Am descoperit puține produse locale în județul meu de domiciliu, Vâlcea, însă berea Curentu’ a fost cea mai frumoasă surpriză de până acum. Evident, nu mă refer la acele produse care nu au făcut pasul spre a fi recognoscibile. Sunt multe produse locale — brânzeturi, dulcețuri, siropuri — care sunt făcute cu migală și vândute ca atare, fără să aibă un nume de brand, o identitate vizuală sau un concept în spate. Sunt gustoase, curate, valoroase, dar nu rămân în mintea cumpărătorului și nu reușesc să se distingă în piață. De aceea, e important să parcurgi câțiva pași de bază în materie de branding: să alegi un nume potrivit, un design coerent, un ambalaj care să spună povestea produsului tău și să-l facă dorit. Nu e vorba doar despre estetică — e vorba despre încredere, recunoaștere și șansa de a transforma un produs de gospodărie într-un produs dorit și căutat.     Dar să revenim la povestea berii artizanale Curentu’… Dincolo de faptul că este o bere artizanală calitativă, produsă de un pasionat de bere, am găsit în ea caracterul unei regiuni întregi. Suntem comunicativi, vorbim tare, facem glume, ne aprindem, dar ne trece repede. De altfel, conceptul creativ este și el unul relevant pentru caracterul oltenesc și poate fi sesizat și pe cele trei sortimente de bere produse: Curentu’ – Adaptor la situație Curentu’ – Întrerupător de muncă, U.S.B Amper Ale Pe domnul Virgil Dorobanțu l-am cunoscut anul trecut, în decembrie. L-am contactat pentru că am căutat producători locali din Oltenia să le spun de oportunitatea de a expune produse la un eveniment organizat de We Are Romania, cu ocazia zilei de 1 Decembrie. Evenimentul a fost parte a unui program de poziționare a Olteniei Gastronomice ca și capitală est-europeană. Mi s-a părut o oportunitate bună de a aduce o astfel de bere la acel eveniment și m-am mândrit că, în Vâlcea, există o astfel de bere. Care este povestea berăriei care produce brandul de bere Curentu’? Virgil Dorobanțu, coproprietarul fabricii de bere artizanală Curentu’, mi-a povestit că investiția a fost de 500.000 de euro. Suma este provenită din credite, împrumuturi, dar și-au vândut și apartamentul din București pentru a dezvolta o fabrică de bere artizanală. Visul său este acela de a oferi vâlcenilor, în primul rând, o bere corectă. Pentru a se bucura de o bere bună, înainte ca ideea să prindă contur, își producea propria bere artizanală în bucătărie. Acum, procesul tehnologic este oarecum similar, însă intervine întreaga linie de producție, pe care o analizez curioasă și mi se pare extrem de dificil de utilizat. Îl întreb cât de dificil i-a fost să se obișnuiască să utilizeze o astfel de linie și mi-a zis senin și ușor amuzat: „Eu produceam și înainte bere, la mine în bucătărie, și cunosc pașii pe care trebuie să îi urmez pentru a avea o bere bună. Acest lucru m-a ajutat, însă am primit ajutorul unui prieten din Iași, și el tot producător de bere.” Constat, din ceea ce îmi zice că producătorii de bere artizanală se cunosc între ei, colaborează și chiar se ajută și se consideră prieteni. Mă bucură acest lucru și chiar mă surprinde în mod plăcut când îmi spune că are în fabrică o mașinărie de capsat împrumutată de la un producător de bere artizanală din județul Argeș, cu care se înțelege foarte bine și cu care discută periodic.  Așadar, nu văd o rivalitate, așa cum se întâmplă în alte domenii. Eu pun mare preț pe acest spirit de colaborare și nădăjduiesc ca modul acesta de a fi al producătorilor locali de bere artizanală să îi ducă acolo unde merită. Au beri bune, raportul calitate-preț este echilibrat, însă problema lor este că activează pe o piață extrem de competitivă, iar consumatorul român nu are încă educația necesară pentru a aprecia corect berile craft. Așadar, este nevoie de un efort susținut și de unitate din partea antreprenorilor, pentru a ridica standardele pieței de bere craft din România. Totodată, din convorbirile telefonice avute cu domnul Virgil Dorobanțu am dedus de mult că există o colaborare constantă cu ceilalți producători locali de bere artizanală, însă nu intuiam cât de departe merge această colaborare. Este nevoie de educarea consumatorului de bere, astfel încât să înțeleagă berea artizanală și să o aprecieze la valoarea sa reală. Pentru a mișca lucrurile și a contura un profil de consumator care să înțeleagă ceea ce consumă, este nevoie ca, în primul rând, producătorii de bere să devină conștienți de toate atuurile produsului lor, să înțeleagă cum funcționează berea și să știe cu ce tipuri de ingrediente sau preparate să o asocieze, pentru a-i potența gustul și nu a-l diminua. Așadar, e nevoie de formarea unei prime generații de somelieri de bere, care să poată susține în mod profesionist degustări și să facă asocieri inspirate între o bere premium și un fel de mâncare.  Unde gasesc berea craft Curentu’? Berea se găsește în magazinele Diana, în Băcănia cu Delicii de Vaideeni din Râmnicu Vâlcea și în Băcănia lui Petrică, Restaurantul City Garden, Euro Market Babeni. Îmi spune că în București o găsesc cumpărătorii la Terasa Pe Baricade, Restaurant Superafumatura,  și că este o bere extrem de apreciată de pasionații de bere. Evident, puteți să o comandați și online de pe website-ul lor. În timpul sezonului cald, pe Virgil Dorobanțu și pe soția sa, Elena, îi găsiți la evenimente locale sau naționale (festivaluri, unde berea artizanală este la mare căutare). Deși drumul ales nu este unul ușor, mai ales pentru că în România nu există o cultură a consumului de bere artizanală, Virgil și Elena nu se lasă. Zâmbesc senin și au ambiția acelor olteni care clădesc relații prin faptul că nu își ascund provocările. Dincolo de obiectivul asumat de a educa consumatorii români, își doresc ca, la fabrica sa, să construiască o terasă care să permită iubitorilor de bere să vină, să cunoască povestea și să se bucure de o bere bună. Are și spațiul potrivit: în spatele construcției solide există un soi de paravan natural din pomi

Citeste mai mult »

Aboneaza-te la newsletter

Vei primi noutati cu ultimele articole, cat si diverse anunturi sau promotii

Economie Rurala
Prezentare generala a confidentialitatii

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.