Generic selectors
Exact matches only
Caută articol
Caută articol
Post Type Selectors

Stiri: Dobrogea

branza-traian-camera-maturare

TU!: de la ferma din satul Traian, Tulcea, la brânza maturată premiată cu aur la Lyon

În satul Traian, comuna Cerna, județul Tulcea, frații Nicolae și Ion Herțea fac brânză maturată din laptele propriei ferme, într-o fabrică ridicată lângă grajduri. Cea mai cunoscută dintre brânzeturile lor poartă numele satului. Traian este o brânză tare din lapte de vacă, maturată de la 90 de zile până la 24 și chiar 36 de luni, iar în 2025 a câștigat medalia de aur la Concours International de Lyon. Ferma are aproximativ 1.000 de bovine, fabrica procesează în medie 8.000 de litri de lapte pe zi, iar sub brandul TU! ies în jur de 100 de tone de brânzeturi maturate pe an. Povestea a pornit dintr-o firmă de distribuție alimentară. Fraher a apărut în 1997 și livra mărfuri în Dobrogea și în județele din jur. În 2007, familia a adus primele 227 de juninci din Germania și Austria. Până în toamna lui 2023, ferma a vândut doar lapte crud. Atunci a pornit fabrica, iar laptele de la Traian a început să devină brânză sub un brand propriu. Pentru frații Herțea, fabrica a legat cele două meserii ale familiei, comerțul și zootehnia. „Am ales să investim în brânzeturi maturate pentru că am văzut o posibilitate de dezvoltare și de valorificare a laptelui pe termen lung. Este o activitate care cere răbdare și în care rezultatele se construiesc treptat”, spune Nicolae Herțea, cofondator al grupului Fraher și coproprietar al brandului TU!. Laptele pentru brânză vine din ferma de la Traian Din cele aproximativ 1.000 de bovine, circa 300 sunt vaci la muls, toate din rasa Holstein. De ele se ocupă echipa fermei, cu personal zootehnic și veterinar. Vacile rămân în fermă tot anul. Hrana vine din exploatația agricolă a familiei: porumb siloz, lucernă și șroturi. „Hrănirea se face după rații adaptate vârstei și stării fiziologice a animalelor. Urmărim atât alimentația, cât și sănătatea și confortul lor; calitatea laptelui începe de aici”, explică Herțea. Ziua la fermă urmează ritmul animalelor: hrănire, muls, îngrijire și controlul sănătății. Laptele se răcește, trece prin verificarea calității și intră apoi în fabrică. Acolo echipa lucrează în paralel la producția zilei, la roțile aflate deja la maturat și la comenzile pentru livrare. În fermă și în fabrică lucrează 61 de oameni. Trei ani de teste pentru rețetele de la Traian Rețetele TU! au fost făcute cu Marian Damu, tehnologul fabricii, care a lucrat 14 ani în Italia. Testele au durat aproximativ trei ani înainte de pornirea fabricii. Primele brânzeturi maturate au ajuns pe piață în ianuarie 2024. Pentru o fabrică nouă, cei trei ani au fost și o școală. „La o brânză maturată, rezultatul unei rețete se vede după luni de zile. Ai nevoie de răbdare ca să urmărești cum evoluează gustul și textura. Experiența lui ne-a ajutat să dezvoltăm gama actuală și să înțelegem ce presupune obținerea unui produs constant, de la un lot la altul.” Cum se face brânza Traian de 24 de luni Laptele din fermă trece prin verificarea calității, apoi este pasteurizat și prelucrat cu culturi lactice și cheag. Urmează coagulul, separarea zerului, formarea roților și sărarea. Din aproximativ 100 de litri de lapte iese o roată care cântărește în jur de 8 kilograme la finalul maturării. Maturarea are loc în spații cu temperatură și umiditate controlate, unde roțile sunt întoarse și îngrijite pe toată durata ei. În doi ani, brânza pierde apă, textura devine fermă, iar gustul se intensifică. Spațiile de maturare au 3.000 de metri pătrați și pot găzdui 250 de tone de brânză. Fabrica are o capacitate instalată de 30.000 de litri de lapte pe zi, de aproape patru ori mai mult decât procesează acum. Investiția în fabrică a depășit 6 milioane de euro, cu un sprijin european anunțat de aproximativ 18 milioane de lei, fără TVA. În fermă, investițiile cumulate ajung la aproximativ 25 de milioane de euro, din care 10 milioane din fonduri europene. Traian, Enisala, Dinogetia, Heracleea: nume de locuri din Dobrogea Fiecare sortiment poartă numele unui loc din Tulcea. Traian este satul fermei și al fabricii. Enisala, Dinogetia și Heracleea trimit la istoria și patrimoniul Dobrogei. „Suntem o afacere construită aici și ne dorim ca, atunci când cineva descoperă o brânză TU!, să afle și ceva despre Tulcea și despre regiune. Numele ne ajută să ducem această poveste mai departe, alături de produs”, spune Herțea. Gama pornește de la Enisala, maturată 30 de zile, simplă sau cu chimen, schinduf, nucă, trufe, cărbune, piper ori chili. Continuă cu Dinogetia, maturată 45 de zile, și cu Heracleea, o brânză de tip raclette maturată 90 de zile. O porție de 180 de grame de Traian de 24 de luni costă 44,68 lei în magazinul online TU!, adică aproape 250 de lei kilogramul. Preferata lui Herțea este Traian maturată 6 luni. La volume, cel mai vândut produs al fabricii este chefirul, alături de ricotta, stracchino, telemea, lapte, sana, iaurt și smântână. Trei medalii de aur pentru brânza Traian Prima recunoaștere a venit în 2024, la Concursul Național de Brânzeturi FNDA, prima competiție de profil din România din ultimii 35 de ani. Acolo, Traian a primit medalia de aur, iar Heracleea o recomandare. În 2025 au urmat aurul de la Lyon pentru Traian de 24 de luni și aurul de la Treasures of the East, la Craiova, pentru Traian de 36 de luni. Tot la Craiova, TU! a fost prezentă și la atelierul „Into Cheese”, ținut de Gina Crăciun. Medalia de la Lyon este momentul de care Herțea se declară cel mai mândru, o reușită pe care o împarte cu oamenii din fermă și din fabrică. Comercial, spune el, „premiul este un argument de încredere când prezentăm Traian unui client nou. O medalie poate deschide o discuție, însă colaborarea continuă prin calitatea produsului și prin seriozitatea livrărilor”. De la Traian pe rafturi din Dobrogea până în Oltenia Ca volum, cel mai important canal rămâne distribuția proprie, moștenită din afacerea pornită în 1997. Produsele ajung în magazinele Fraher din Tulcea, Babadag, Mahmudia, Sulina și Galați, în comerțul tradițional și în rețele precum Carrefour, Kaufland și Auchan. În București, brânzeturile TU! se găsesc

Citeste mai mult »
Miere albine Dobrodulce, produsă în Dobrogea

Dobrodulce, mierea cu gust de Dobrogea: Dragoș Andrei Carp despre întoarcerea acasă, miere și Explore Dobrogea

Dragoș Andrei Carp a lăsat în urmă ritmul Bucureștiului și a construit, acasă, un brand ,,curat”, local, bazat pe un aliment clasic, atât de prezent în rutina noastră de zi cu zi – mierea. Mierea produsă sub eticheta Dobrodulce este miere curată. Au și miere de tei care provine din una dintre cele mai întinse zone de tei din sud-estul Europei și se distinge prin aromă florală intensă și efect calmant — așadar, este o adevărată expresie a terroirului dobrogean. Am mai vorbit și în trecut despre acest brand, însă în social media pentru că mi-a placut ceea ce fac ei, dar și cum au ales să facă lucrurile. Fondatorul a ales apicultura responsabilă: fără antibiotice, fără forțarea producției, cu stupine ținute departe de culturile tratate agresiv. Din acest respect pentru ecosistem s-a conturat direcția de brand: produse funcționale pe bază de miere, propolis și polen, cu trasabilitate și ambalaje reutilizabile. În 2025, Dobrodulce a fost finalist la World Food Gift Challenge — o competiție internațională dedicată „cadourilor gastronomice” cu identitate regională. Pentru un producător, o astfel de distincție înseamnă validare credibilă a calității și a poveștii de origine, vizibilitate internațională și argumente concrete de vânzare: acces mai ușor la retaileri premium și travel retail, justificarea unui preț corect/premium, plus un „sigiliu” de încredere în pitch-urile B2B și în relația cu presa. Pe scurt, un pașaport de export și un accelerator de brand. În interviul de mai jos vorbim despre începuturi, despre de ce mierea de tei din Dobrogea este atât de apreciată, despre designul borcanelor și alegeri sustenabile, despre provocările reale ale apiculturii într-un climat în schimbare și despre rolul platformei Explore Dobrogea în crearea de punți între producători și vizitatori. O poveste așa cum îmi plece mie, despre cum crești un brand rural făcând uz de toate resursele, de comunitate, de respect, de grija pentru albine, pentru oameni și pentru loc. Raluca Dumitrana, Economie Rurala: Cum a pornit ideea Dobrodulce și de ce mierea de tei din Delta Dunării este apreciată? Care este povestea fondatorului Dobrodulce? Dragoș Andrei Carp, Dobrodulce: Dobrodulce a pornit dintr-o dorință personală de reconectare la natură și la resursele naturale ale locului în care am crescut – Dobrogea. După aproape 12 ani trăiți în București – orașul în care ne-am finalizat studiile și ne-am construit parcursul profesional în domenii variate – am simțit că ritmul alert al capitalei devine tot mai apăsător. Pe măsură ce am înaintat în vârstă, nevoia de echilibru, de sens și de apropiere față de natură a devenit tot mai clară. Am decis să ne întoarcem acasă, în Dobrogea, locul în care am copilărit și care ne-a inspirat să construim un brand sincer, local și cu sens. Mierea de tei din Dobrogea este una dintre cele mai rafinate expresii ale acestui loc și provine din una din cele mai întinse păduri de tei din sud-estul Europei. Are o aromă florală distinctivă, intensă, cu efecte calmante. Este o miere cu adevărat curată, care reflectă fidel caracterul natural al zonei. Dobrodulce înseamnă, de fapt, dorința de a valorifica aceste resurse autentice și de a le transforma în produse funcționale, sănătoase și ancorate în identitatea regiunii.     Raluca: Cum îți dorești să evolueze Dobrodulce pe termen mediu și lung? Dragoș: Pe termen mediu, ne propunem să consolidăm prezența pe piața națională și să diversificăm gama de produse funcționale pe bază de miere, propolis și polen. Pe termen lung, vizăm extinderea pe piețe externe și poziționarea Dobrodulce ca un ambasador al regiunii Dobrogea în Europa. Raluca: Cât de importantă este protejarea albinelor pentru biodiversitatea din zona Deltei? Dragoș: Albinele sunt esențiale pentru menținerea echilibrului natural în Deltă și nu numai. Prin polenizare, contribuie la regenerarea florei spontane și la sănătatea ecosistemelor fragile. Fără ele, biodiversitatea ar avea mult de suferit, iar acest impact ar fi resimțit nu doar ecologic, ci și economic. Raluca: Ce practici folosiți pentru a susține echilibrul ecologic și sănătatea albinelor? Dragoș: Lucrăm doar cu apicultori care practică o apicultură responsabilă, fără tratamente agresive, respectând ciclurile naturale ale albinelor. Nu forțăm producția, nu folosim antibiotice și asigurăm distanțarea stupinelor de zonele intens cultivate tehnic. Raluca: Ce canale de promovare ați utilizat pentru a vă crește vizibilitatea? (online, târguri, colaborări etc.) Dragoș: Am combinat prezența online (website, social media), participarea la târguri și colaborările cu retaileri mari și magazine specializate. Am fost și parte din campanii editoriale, proiecte culturale sau gastronomice care promovează autenticitatea și producătorii locali. Raluca: Ați participat la World Food Gift Challenge 2025 – cum v-a ajutat prezența acolo? Dragoș: Participarea ne-a oferit validare internațională și feedback valoros. Am fost finaliști, iar juriul a apreciat calitatea mierii și ambalajele sustenabile. Ne-au recomandat să dezvoltăm și partea de travel retail – în acest sens ne dorim să abordăm “gift shop”-urile și magazinele de aeroport. Raluca: Care sunt cele mai mari provocări pe care le întâmpinați ca apicultori în Dobrogea? Dragoș: Schimbările climatice, seceta și pierderea biodiversității sunt provocările majore. În plus, piața este dezechilibrată de importuri ieftine de miere și lipsa unei politici coerente care să protejeze producătorii locali. Raluca: Cum gestionați sezoanele cu recolte slabe sau situațiile de mediu adverse? Dragoș: Lucrăm cu rezerve strategice, iar prin diversificare (propolis, polen, mixuri funcționale) compensăm eventualele scăderi de volum la miere. Comunicarea cu clienții despre contextul natural al producției ne ajută să menținem încrederea. Raluca: Cum ați ales designul borcanelor și ce caracteristici au borcanele de miere pe care le utilizați? Cum ați ajuns la ideea de ambalaje sustenabile sau reutilizabile pentru a vă vinde mierea? Dragoș: În general, la raft, ai câteva secunde ca să câștigi atenția clientului. Ne-am dorit să ieșim din monotonia raionului de produse apicole printr-un ambalaj atractiv și o etichetă pe măsură. Până să convingi clientul de calitatea produsului trebuie mai întâi să îl faci interesat. Am ales borcane elegante, ușor de reutilizat, pentru a păstra autenticitatea produsului. Ideea de sustenabilitate vine firesc când respecți natura – ambalajele noastre pot fi reintegrate ușor în gospodărie pentru depozitarea altor produe, reducând astfel risipa de materiale

Citeste mai mult »

Aboneaza-te la newsletter

Vei primi noutati cu ultimele articole, cat si diverse anunturi sau promotii

Economie Rurala
Prezentare generala a confidentialitatii

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.