
În Unirea, județul Alba, Ferma cu Omenie face brânză în aceeași curte în care familia Bîcu își crește vacile de peste 30 de ani. Totul a început în 1993, când un cercetător chimist a adus opt vaci din Austria, iar astăzi la fermă trăiesc aproximativ 500 de vaci și până la 1.000 de oi. Din laptele lor și din cel cumpărat de la fermele vecine, fabrica face zilnic telemea, caș și brânză de burduf, sub brandul De la Ferma.
Fabrica o conduce de 22 de ani Marius Bîcu, care are 47 de ani și reprezintă a doua generație a familiei. Tatăl lui, Marius Bîcu Sr., a împlinit 80 de ani și vine la fermă în fiecare dimineață la ora 7, inclusiv duminica, pentru că de animale, de câmpuri și de pășuni se ocupă tot el.
Opt vaci din Austria, începutul Fermei cu Omenie
În anii ’90, Marius Bîcu Sr. avea deja o afacere cu săruri pentru metalurgie, pe care o pornise de la un brevet de invenție propriu. În 1993 a cumpărat, împreună cu fratele lui mai mic, fostul sediu al unei cooperative agricole din Unirea și a adus acolo opt vaci Simmental din Austria. „Așa a început totul. Cu opt vaci și cu visul unui om care nu se temea să încerce. Nu avea experiență în agricultură, dar avea ceva poate mai important: curiozitate, ambiție și dorința de a învăța”, spune fiul lui.
Ferma a rămas o pasiune până la începutul anilor 2000, când industria metalurgică a intrat în declin și familia a hotărât să-și mute viitorul în agricultură. Laptele a ajuns întâi într-un mic atelier de brânzeturi, unde totul se făcea manual, apoi într-o fabrică ridicată între 2002 și 2004, care a pornit cu zece angajați.
Pentru construcția fabricii, tatăl l-a chemat acasă pe fiul lui, absolvent de Automatică și Calculatoare la Cluj-Napoca, care făcea pe atunci scări interioare din lemn și lucra deja cu arhitecți și constructori. După doi ani de șantier, fabrica i-a rămas lui în grijă, împreună cu o echipă de zece oameni. „Nu pot spune că am ales brânza în mod special. Mai degrabă, brânza m-a ales pe mine, prin oportunitatea pe care mi-a oferit-o tatăl meu. Și mă bucur nespus că lucrurile s-au întâmplat așa”, spune Marius Bîcu.
Tată și fiu, două firme la Ferma cu Omenie

În 2019, familia a împărțit afacerea în două companii apropiate, ca fiecare generație să aibă propria echipă și propria viziune. Tatăl conduce în continuare Unilact Transilvania, care crește animalele și lucrează pământul, iar Ferma cu Omenie, preluată de Marius Bîcu și de soția lui, cumpără laptele, face brânza și o duce la clienți. „Faptul că am făcut bine se vede din rezultate: ambele afaceri au crescut și s-au dublat de la divizare. Dar cel mai mare câștig este că, nemaifiind împreună în management, relația dintre mine și tatăl meu, de tată și fiu, e acum mai bună”, spune el.
Tatăl a hotărât să lucreze sănătos până la 120 de ani, iar fiul și-a mutat treptat atenția de la conducerea de zi cu zi spre oamenii din fabrică, spre tehnologie și spre produsele noi.
O zi obișnuită la Ferma cu Omenie
Ziua începe pe la 5, când primul coleg pornește procesarea laptelui pregătit din seara precedentă, iar până pe la 9 curtea se umple cu oamenii de la ambalare, igienizare și depozit. La grajduri, vacile sunt mulse de două ori pe zi și aproape în fiecare zi se naște un vițel. „Lucrăm în fiecare zi, inclusiv sâmbăta și duminica: vacile dau lapte zilnic, așa că și noi facem brânză zilnic. Ne oprim puțin doar de Paște și de Crăciun. În schimb, vacile nu se opresc niciodată”, spune Marius Bîcu.
Primele vaci au fost Simmental, au urmat cele de rasă Bălțată românească, iar în ultimii zece ani familia a adus din Franța vaci Holstein, care predomină acum în grajduri. Majoritatea animalelor se nasc la fermă, unde mănâncă hrană preparată pe loc din cerealele familiei, amestecată cu fân și siloz într-un malaxor de 10 tone, un fel de Thermomix uriaș. Laptele cumpărat de la alte ferme mari din Alba trebuie să fie la fel de bun ca al lor. „E ca la prăjituri: dacă pui ingrediente bune, iese o prăjitură bună. Dacă pui ingrediente slabe, oricât de bun cofetar ai fi, nu iese o prăjitură bună”, explică el.
În weekendurile cu treabă, copiii lui, de 8 și de 6 ani, vin și ei la fermă și se joacă pe unde vor, în timp ce tatăl lor trece prin fabrică și stă de vorbă cu oamenii. Seara, hainele lor ajung într-un sac în portbagaj, iar ei pleacă acasă cu obrajii roșii.
Brânza de burduf de la Ferma cu Omenie: 80% vacă, 20% oaie

Cel mai vândut produs al fermei este, de mulți ani, telemeaua puțin sărată, pe care o vând acum și în saramură din zer, însă preferata lui Marius Bîcu rămâne brânza de burduf. Rețeta folosește caș de vacă și caș de oaie, în proporție de 80% la 20%, amestecate cu sare, iar cașul se maturează două-trei zile înainte să fie tocat, frământat și ambalat.
La o pensiune unde a mers cu colegii, proprietarul le-a servit o slănină foarte bună, iar când i-au cerut rețeta, le-a spus că secretul stă în felul în care e îngrijit porcul. „Așa și la noi: secretul vine din grija pentru animale și din grija pentru oamenii care fac brânza. Nu avem un ingredient secret. Mai degrabă am simplificat rețeta cât de mult am putut, pentru că în gastronomie ce e simplu e de obicei și bun”, spune el.
Acasă, familia pune brânza de burduf pe omletă, o gratinează pe pâine prăjită sau o mănâncă cu mămăligă și smântână, iar pentru micul dejun recomandarea lui este pâinea caldă cu zacuscă. Zacusca vine de la Răzvan Idicel, prietenul lui de la facultate, cu care ferma lansează în toamna aceasta un pachet comun de mic dejun.
Ștefan, maestrul brânzar de la Ferma cu Omenie
Primul om care a învățat meseria în fabrică a fost Ștefan, operator chimist de profesie, care a deprins tehnica de la un baci în vârstă din sat și lucrează la fermă de peste 20 de ani. Acum îi învață pe cei tineri, iar în fabrică lucrează peste zece angajați sub 25 de ani. „Oricât de avansată ar fi tehnologia, laptele este un produs viu, care se comportă diferit de la o zi la alta. Trebuie să îl înțelegi, să îl simți și să știi cum să reacționezi”, spune Marius Bîcu.
Anul acesta, lângă fabrica veche a apărut o secție nouă, care a dublat capacitatea de producție și a fost legată de cea veche în timp ce brânza se făcea mai departe în fiecare zi. „A fost ca și cum am fi reparat motorul în mers. Am construit fabrica nouă, apoi am conectat-o la cea veche în doar două săptămâni”, povestește el.
Poarta deschisă la Ferma cu Omenie
Magazinul Fermei din Unirea este deschis de luni până sâmbătă, iar de pe balconul fabricii noi vizitatorii pot vedea prin ferestre mari cum se face brânza. „Dacă ne spui acolo că vrei să vezi ferma, cineva te poate însoți la animale. Nu e o grădină zoologică, e o fermă adevărată, dar primim pe toată lumea: la noi poarta e mereu deschisă”, spune Marius Bîcu. Autocarele cu turiști de la băile sărate din Ocna Mureș opresc deja la fermă, iar anul viitor familia vrea să amenajeze în grădină un pavilion pentru degustări și grupuri.
Tot la Ocna Mureș, familia pregătește următoarea fabrică, alături de grădini comunitare, un after school și o școală pentru meseriile din industria alimentară. Ferma poartă și titlul de Furnizor al Casei Regale a României, iar numele ei a devenit regula după care se iau deciziile în companie. „Cu timpul am învățat să luăm deciziile punându-ne o întrebare: e cu omenie sau nu? Ce vrem să facem? Ce spune clientul nostru? Ce spune furnizorul? Parcă e mai ușor de când luăm deciziile așa”, explică el.

Brânza de la Unirea face parte din principala destinație a laptelui european, pentru că, potrivit Eurostat, fabricile din Uniunea Europeană au produs în 2024 aproximativ 10,8 milioane de tone de brânză. Produsele Ferma cu Omenie se găsesc în magazinul online, în magazinele De la Ferma din Unirea și Cluj-Napoca, în supermarketuri și în peste 15 țări, iar noutățile fermei apar pe pagina ei de Facebook.
Citește și povestea unui alt producător de brânză din Transilvania în articolul Brânzeturi Hoghilag, brânză maturată după rețete italiene și pe cea a unei ferme de lângă Sighișoara în articolul Baier Lactate: de la ferma de lângă Sighișoara pe rafturile Carrefour și Auchan.
Interviu de O.G.
Foto credit: Ferma cu Omenie