Stiri: Producatori Rurali

I-am scris Alexandrei, de la Roi – Pure Honey Goods, după ce le-am descoperit produsele în mediul online. Atenția la detalii este clară, se vede imediat „defectul profesional” al Alexandrei, care este brand & product designer. Ambalajele și etichetele produselor disponibile sub umbrela Roi – Pure Honey Goods arată experiența Alexandrei, dar și pasiunea ei pentru estetică și coerență. Denumirea brandului este bine aleasă și spune o poveste, iar Alexandra știe să o spună foarte bine. Dincolo de toate acestea, sub acest brand consumatorii găsesc produse curate, benefice pentru sănătate, potrivite pentru toate gusturile, dar mai ales pentru cei care își aleg cu grijă alimentele. Alexandra mi-a povestit că, pentru mulți tineri, mierea nu este neapărat un aliment cool. Mulți dintre ei văd mierea ca pe un medicament și o asociază mai degrabă cu stările de rău din perioada copilăriei. Mierea era leac și nu o sursă de bucurie. Tocmai de aceea, Alexandra a realizat că mierea poate fi dusă în zona gourmet, iar cremele tartinabile pe care le au ei sunt la mare căutare și printre cei mai pretențioși tineri. Pe website-ul lor, cei care sunt pasionați de gătit pot chiar să găsească diferite rețete create de Alexandra. Roi – Pure Honey Goods a luat naștere în județul Cluj și este o afacere de familie, însă cuplul Alexandra și Andrei au făcut ceva mai mult din „mierea clasică”, păstrând beneficiile și proprietățile ei, dar diversificând în mod creativ, mai ales că Alexandrei îi place să gătească. Am rezonat cu dorința acestor tineri de a face ceva palpabil, dincolo de activitatea lor constantă în fața laptopului. Pentru mine, grădina este cea care răspunde nevoii mele de a crea ceva concret – un produs finit care să mă bucure, văzând în mod real rezultatul muncii mele. Este o nevoie pe care o identific tot mai des la tinerii care lucrează în servicii, inclusiv în domenii conexe marketingului. Poate nu este deloc întâmplătoare această nevoie a noastră de a petrece cât mai mult timp la sat, de a avea un contact permanent cu natura și de a ne bucura de biodiversitate. Deși nu îi cunosc personal pe cei doi tineri, îmi este limpede că viziunea lor este un atu pentru orice echipă din care fac parte. Alexandra îmi spune că Roi este rezultatul unei echipe mici, dar închegate. Andrei acoperă partea operațională, este implicat în producție, dar este și omul care vine cu o viziune extinsă asupra modului în care urmează să facă lucrurile. Cei doi sunt diferiți, însă se completează în cele mai mici detalii. Nu înțeleg foarte bine rolul unui profesionist care face modelare 3D, însă cu profesioniști de talia Alexandrei am lucrat mult. Tocmai de aceea, când am aflat că este brand & product designer, i-am propus direct să colaborăm pentru producătorii locali care caută să dezvolte produse locale, care sunt avantajați de un design minimalist – unul care să reflecte ideea de aliment cu etichetă curată, dar și identitatea locală și specificul ingredientelor principale, care să transmită căldură, unicitate și implicarea directă a micului producător, să spună subtil povestea oamenilor din spatele brandurilor. Raluca Economie Rurala: Ce ar trebui să știe oamenii despre cei din spatele Roi – Pure Honey Goods? Ce pasiuni aveți? Alexandra, Roi – Pure Honey Goods:  ROI este o afacere de familie în adevăratul sens al cuvântului. În prim-plan suntem noi, Alexandra și Andrei, dar în spatele borcanelor cu miere se află o întreagă familie implicată: părinții noștri, care ne-au susținut de la început, iar părinții lui Andrei, pe lânga toată susținerea, sunt și cei care au pus bazele stupinei din care a pornit totul. Noi doi venim din lumi creative, Alexandra, brand & product designer, Andrei lucrează în modelare 3D. Zi de zi, munca noastră se rezumă la detaliu, estetică, funcționalitate – dar și mult timp petrecut în fața ecranelor. Poate tocmai de aceea, ROI a apărut dintr-o nevoie reală de a crea ceva cu mâinile noastre, ceva care să fie viu. Ne place mult să gătim, să mâncăm, să experimentăm, să ne jucăm cu ingrediente. Ne trezim cu idei și adormim cu ele, așa că aveam nevoie de un spațiu unde să putem transforma toate aceste gânduri în produse reale, care să aducă bucurie și altora. Avem marele noroc că ne place ceea ce facem. Raluca: Ce experiență profesională aveți? Alexandra, Roi – Pure Honey Goods:  Avem peste 10 ani de experiență în design, branding și creație digitală, lucru care ne-a ajutat să înțelegem importanța unui brand bine construit și comunicat. Această experiență ne-a fost esențială în dezvoltarea unei identități puternice pentru ROI. Raluca: De ce Roi – Pure Honey Goods? Alexandra, Roi – Pure Honey Goods: Când am căutat numele pentru noul nostru brand, ne-am uitat mult la cuvinte din domeniul apiculturii iar la “ROI”, s-a făcut click-ul. Am rezonat mult cu ideea de nou început.. pentru noi, ROI a fost un nou început. Am făcut un pas curajos, precum cel al albinelor care părăsesc stupul și pornesc împreună în căutarea unei noi case. În natură, atunci când un roi se creează, fiecare albină își știe rolul: unele caută, altele păzesc, iar albinele-lider conduc. Împreună, formează un întreg care se mișcă, care construiește. Ne-am regăsit în imaginea acestui dans viu și ordonat, în care fiecare albină are un rost și un scop, iar toate împreună creează echilibru, ritm, viață.  Dar un roi nu este niciodată despre doi oameni, ci trăiește prin legături și prin comunitate. Astăzi, din ROI face parte fiecare persoană care ne alege, care gustă produsele noastre, care ne susține: clienți, parteneri, prieteni. Raluca Care este povestea din spatele brandului Roi – Pure Honey Goods? Alexandra, Roi – Pure Honey Goods:   ROI a apărut din dorința de a construi ceva al nostru, cu mâinile noastre, pornind de la mierea crudă din stupina familiei, dar și dintr-o nevoie reală de reconectare cu natura și cu noi înșine, de a găsi un nou loc în lume. Mereu am considerat mierea ca fiind un ingredient viu, generos, cu un potențial enorm.

Continui seria poveștilor despre berăriile artizanale din #România, iar de data aceasta vă invit să descoperiți o berărie artizanală din județul Buzău. Alegerea nu este deloc întâmplătoare, ci vine ca urmare a unor experiențe recente. François-Xavier D’Hollander este un francez stabilit de mulți ani (din 2017) în România și cofondatorul One Beer Later, un brand deja cunoscut printre pasionații de bere artizanală din țară și nu numai. Compania pe care o conduce produce bere craft și este prezentă la evenimentele Slow Food Buzău – de aici și dorința mea de a afla mai multe despre povestea lui François și despre berăria sa, care folosește malț de Buzău. Comunitatea Slow Food Buzău este una pe care o urmăresc și care îmi servește drept model. Consider că eforturile lui Thorsten Kirschner și ale antreprenorilor din comunitatea buzoiană sunt un reper pentru multe persoane interesate de produse artizanale și de conceptul de lanț alimentar scurt. Oamenii din Slow Food Buzău fac puțin caz de reușitele lor, căci sunt ocupați să producă schimbarea, iar timp să vorbească despre ceea ce fac nu prea mai au. 🙂 Cu povestea lui Răzvan Lavric, proprietarul Punctului Gastronomic Local La Motoare, am început seria de articole despre antreprenorii din comunitatea Slow Food Buzău. În ultima perioadă am decis să scriu mult mai des despre berăriile artizanale din România, în speranța că voi mobiliza atât actori importanți, cât și consumatori noi (nu doar pe cei care cunosc deja aproape toți producătorii de bere artizanală). Berea rămâne o băutură sezonieră, consumată mai ales în perioada caldă, atunci când fluxul turistic este la cote maxime. Eu am, de altfel, profilul turistului care caută să consume ceea ce se produce local, tocmai pentru a descoperi o zonă și prin prisma gastronomiei și a băuturilor specifice locului. Tocmai de aceea, consider că berea artizanală poate fi privită și ca un soi de ambasador al zonei în care este produsă. De aceea, dacă ajungi în Buzău, experiența nu poate fi completă fără să încerci berea produsă la One Beer Later. Dacă nu ești consumator de bere, la fabrica de bere One Beer Later poți găsi și sucurile artizanale Magma. Sub brandul Magma, există două băuturi realizate din ingrediente naturale: Kola și un Tonic. Începuturile One Beer Later Raluca Dumitrana, Economie Rurală: Care este povestea ta? Ce făceai înainte să înființezi microberăria? François-Xavier D’Hollander, One Beer Later: Când eram student, am decis că vreau să lucrez în industria berii. Așa că am devenit inginer berar și am încercat să lucrez atât la berării de familie, cât și la cele internaționale. Dar, la acea vreme, era o perioadă în care marile berării cumpărau berăriile regionale doar ca să le închidă. Așa că nu am găsit un loc de muncă acolo. Am ajuns astfel să lucrez ca malțar timp de 15 ani, producând malț pentru bere, iar berăriile erau clienții companiei la care lucram. Raluca: Ce te-a motivat să pornești pe acest drum? François-Xavier D’Hollander, One Beer Later: La ultimul meu loc de muncă ca angajat nu eram fericit cu șeful meu și mă gândeam să demisionez. Fostii mei colegi de la fabrica de malț m-au sunat de ziua mea și m-au sfătuit să revin în România, ca să creez ceea ce era de mulți ani visul meu: o berărie artizanală. Am venit în România să evaluez fezabilitatea, iar la doar 6 zile după am înființat compania. M-am mutat în România în 6 săptămâni. Iar după alte 6 luni, fabrica era gata de pornire. Au mai fost nevoie de încă 4 luni ca să trecem de birocrația specifică producătorilor de alcool. Raluca: Care este pregătirea ta educațională și cum te-au ajutat studiile în acest parcurs? François-Xavier D’Hollander, One Beer Later: Sunt inginer berar și am lucrat în această industrie mai bine de 15 ani. Mai devreme, am studiat agricultura, unde am avut multe ore de contabilitate și cursuri financiare, ceea ce mă ajută și acum în administrarea unei afaceri. De asemenea, am avut mai mulți ani în poziții de conducere în România, ca angajat la fabrici de malț. Provocările producatorilor de bere artizanală din România Raluca: Ce înseamnă eșecul pentru un producător de bere artizanală? François-Xavier D’Hollander, One Beer Later: Un eșec este atunci când berarul artizanal este nevoit să închidă berăria. Pot fi multe motive: nu sunt destui consumatori care să răsplătească munca, investiție prea mică sau prea mare, capital insuficient pentru desfășurare și cash-flow, beri bune dar lipsă de marketing sau, pur și simplu, berea nu e gustoasă. Personal, văd un alt tip de eșec: când berarul nu mai produce berile pe care le place el însuși. În marea majoritate a berăriilor artizanale, cea mai vândută bere este o blondă, cu amăreală redusă, deseori un lager. Poate deveni plictisitor să produci mereu aceeași bere. Berarii au nevoie de diversitate, de provocări. Ele aduc sare și piper vieții lor! Raluca: Cât de lung este drumul de la teorie la practică pentru un berar axat pe calitate? François-Xavier D’Hollander, One Beer Later: Am făcut bere acasă, regulat, timp de 20 de ani înainte să deschid mica noastră berărie artizanală din Buzău. La începutul One Beer Later, ne-au trebuit 2-3 loturi ca să obținem un rezultat bun, să trecem de la loturile mici de 50 litri acasă la 2000 litri în berărie. Acum avem repere clare, e mai ușor. Dar reglajele fine au durat ani, cum ar fi echilibrarea gustului prin ajustarea mineralelor din apă. Fiecare an vine cu provocări noi: malțul sau hameiul pot varia. În 2024, am început să vindem parte din portofoliu și în doze de aluminiu, ceea ce a fost o provocare suplimentară. Raluca: Care este povestea malțului de Buzău și ce ar trebui să știe iubitorii de bere despre malțul produs aici? François-Xavier D’Hollander, One Beer Later: Am făcut parte din echipa care a construit și pornit fabrica de malț din Buzău, din 2008. Așa că mi-am dorit neapărat să folosim malț local, fabrica e la 2 km de berăria noastră. Știu că au echipamente bune, echipă bună. Eram sigur de calitatea

Am descoperit puține produse locale în județul meu de domiciliu, Vâlcea, însă berea Curentu’ a fost cea mai frumoasă surpriză de până acum. Evident, nu mă refer la acele produse care nu au făcut pasul spre a fi recognoscibile. Sunt multe produse locale — brânzeturi, dulcețuri, siropuri — care sunt făcute cu migală și vândute ca atare, fără să aibă un nume de brand, o identitate vizuală sau un concept în spate. Sunt gustoase, curate, valoroase, dar nu rămân în mintea cumpărătorului și nu reușesc să se distingă în piață. De aceea, e important să parcurgi câțiva pași de bază în materie de branding: să alegi un nume potrivit, un design coerent, un ambalaj care să spună povestea produsului tău și să-l facă dorit. Nu e vorba doar despre estetică — e vorba despre încredere, recunoaștere și șansa de a transforma un produs de gospodărie într-un produs dorit și căutat.     Dar să revenim la povestea berii artizanale Curentu’… Dincolo de faptul că este o bere artizanală calitativă, produsă de un pasionat de bere, am găsit în ea caracterul unei regiuni întregi. Suntem comunicativi, vorbim tare, facem glume, ne aprindem, dar ne trece repede. De altfel, conceptul creativ este și el unul relevant pentru caracterul oltenesc și poate fi sesizat și pe cele trei sortimente de bere produse: Curentu’ – Adaptor la situație Curentu’ – Întrerupător de muncă, U.S.B Amper Ale Pe domnul Virgil Dorobanțu l-am cunoscut anul trecut, în decembrie. L-am contactat pentru că am căutat producători locali din Oltenia să le spun de oportunitatea de a expune produse la un eveniment organizat de We Are Romania, cu ocazia zilei de 1 Decembrie. Evenimentul a fost parte a unui program de poziționare a Olteniei Gastronomice ca și capitală est-europeană. Mi s-a părut o oportunitate bună de a aduce o astfel de bere la acel eveniment și m-am mândrit că, în Vâlcea, există o astfel de bere. Care este povestea berăriei care produce brandul de bere Curentu’? Virgil Dorobanțu, coproprietarul fabricii de bere artizanală Curentu’, mi-a povestit că investiția a fost de 500.000 de euro. Suma este provenită din credite, împrumuturi, dar și-au vândut și apartamentul din București pentru a dezvolta o fabrică de bere artizanală. Visul său este acela de a oferi vâlcenilor, în primul rând, o bere corectă. Pentru a se bucura de o bere bună, înainte ca ideea să prindă contur, își producea propria bere artizanală în bucătărie. Acum, procesul tehnologic este oarecum similar, însă intervine întreaga linie de producție, pe care o analizez curioasă și mi se pare extrem de dificil de utilizat. Îl întreb cât de dificil i-a fost să se obișnuiască să utilizeze o astfel de linie și mi-a zis senin și ușor amuzat: „Eu produceam și înainte bere, la mine în bucătărie, și cunosc pașii pe care trebuie să îi urmez pentru a avea o bere bună. Acest lucru m-a ajutat, însă am primit ajutorul unui prieten din Iași, și el tot producător de bere.” Constat, din ceea ce îmi zice că producătorii de bere artizanală se cunosc între ei, colaborează și chiar se ajută și se consideră prieteni. Mă bucură acest lucru și chiar mă surprinde în mod plăcut când îmi spune că are în fabrică o mașinărie de capsat împrumutată de la un producător de bere artizanală din județul Argeș, cu care se înțelege foarte bine și cu care discută periodic.  Așadar, nu văd o rivalitate, așa cum se întâmplă în alte domenii. Eu pun mare preț pe acest spirit de colaborare și nădăjduiesc ca modul acesta de a fi al producătorilor locali de bere artizanală să îi ducă acolo unde merită. Au beri bune, raportul calitate-preț este echilibrat, însă problema lor este că activează pe o piață extrem de competitivă, iar consumatorul român nu are încă educația necesară pentru a aprecia corect berile craft. Așadar, este nevoie de un efort susținut și de unitate din partea antreprenorilor, pentru a ridica standardele pieței de bere craft din România. Totodată, din convorbirile telefonice avute cu domnul Virgil Dorobanțu am dedus de mult că există o colaborare constantă cu ceilalți producători locali de bere artizanală, însă nu intuiam cât de departe merge această colaborare. Este nevoie de educarea consumatorului de bere, astfel încât să înțeleagă berea artizanală și să o aprecieze la valoarea sa reală. Pentru a mișca lucrurile și a contura un profil de consumator care să înțeleagă ceea ce consumă, este nevoie ca, în primul rând, producătorii de bere să devină conștienți de toate atuurile produsului lor, să înțeleagă cum funcționează berea și să știe cu ce tipuri de ingrediente sau preparate să o asocieze, pentru a-i potența gustul și nu a-l diminua. Așadar, e nevoie de formarea unei prime generații de somelieri de bere, care să poată susține în mod profesionist degustări și să facă asocieri inspirate între o bere premium și un fel de mâncare.  Unde gasesc berea craft Curentu’? Berea se găsește în magazinele Diana, în Băcănia cu Delicii de Vaideeni din Râmnicu Vâlcea și în Băcănia lui Petrică, Restaurantul City Garden, Euro Market Babeni. Îmi spune că în București o găsesc cumpărătorii la Terasa Pe Baricade, Restaurant Superafumatura,  și că este o bere extrem de apreciată de pasionații de bere. Evident, puteți să o comandați și online de pe website-ul lor. În timpul sezonului cald, pe Virgil Dorobanțu și pe soția sa, Elena, îi găsiți la evenimente locale sau naționale (festivaluri, unde berea artizanală este la mare căutare). Deși drumul ales nu este unul ușor, mai ales pentru că în România nu există o cultură a consumului de bere artizanală, Virgil și Elena nu se lasă. Zâmbesc senin și au ambiția acelor olteni care clădesc relații prin faptul că nu își ascund provocările. Dincolo de obiectivul asumat de a educa consumatorii români, își doresc ca, la fabrica sa, să construiască o terasă care să permită iubitorilor de bere să vină, să cunoască povestea și să se bucure de o bere bună. Are și spațiul potrivit: în spatele construcției solide există un soi de paravan natural din pomi

Urmăresc toate asociațiile implicate în susținerea producătorilor locali în online, iar cu o parte dintre reprezentanții acestora am deja colaborări strânse sau în curs de consolidare. Pentru a dezvolta economia rurală, este esențial ca oamenii cu expertiză să fie aduși la aceeași masă și, mai mult decât atât, să învețe să lucreze în echipă. Deși acest proces poate părea banal, în realitate este nevoie de implicare constantă, nu de acțiuni mimate care doar „arată bine” din punct de vedere PR-istic. Spun asta pentru că am descoperit și astfel de inițiative, însă mimatul nu construiește o Românie decentă. Asociația Gustă din Bucovina este o inițiativă pe care o urmăresc de mai bine de un an și face parte, fără îndoială, dintre entitățile care pun lucrurile în mișcare – astfel încât atât producătorii locali, cât și consumatorii interesați de produse artizanale să aibă de câștigat. Am și scris o postare despre ei, pentru că efortul lor este vizibil, iar eu îmi doresc ca publicul să îi perceapă drept un model demn de urmat – pentru că avem ce învăța de la ei. Când am transmis întrebările, intuiam o parte dintre răspunsuri, însă multe dintre acestea, oferite de Alexandru Andrieși, m-au surprins plăcut. Îmi doresc ca Oltenia – și mai ales județul Vâlcea, în care locuiesc – să aibă o inițiativă similară. Mi-ar plăcea ca expertiza acumulată de echipa din Bucovina să devină un punct de plecare pentru demersuri de acest tip și în alte județe. Fără îndoială, producătorii locali pot fi susținuți și promovați, iar produsele lor pot ajunge mai ușor la consumatori dacă există un parteneriat public-privat, așa cum se întâmplă în cazul Asociației Gustă din Bucovina. Merită menționat faptul că inițiativa a pornit de la o doamnă care lucrează în sectorul public și care, începând cu anul 2021, a pus lucrurile în ordine și a creat un cadru funcțional pentru ca producătorii locali din zona Bucovinei să își poată valorifica produsele. Așadar, nu vorbim despre acțiuni recente sau ocazionale, ci despre o asociație cu istoric, cu evenimente, cu reușite măsurabile. Vă invit să citiți interviul de mai jos, dacă sunteți preocupați – la fel ca mine – de soarta producătorilor locali. Vă asigur că răspunsurile lui Alexandru vă vor fi utile și, mai mult decât atât, reflectă o implicare clară în conturarea unui hub regional funcțional. Interviu cu Alexandru Andrieși, Asociația Gustă din Bucovina Raluca, Economie Rurală: Cine sunt membrii fondatori ai Asociației Gustă din Bucovina?  Alexandru Andrieși, Cofondator, președinte Consiliul de administrație Asociația Gustă din Bucovina: Formal, un grup de 9 tineri producători locali, prezenți în Piața Volantă “Din drag  de Bucovina”, a semnat actul de înființare. Informal, producătorii locali participanți în  Piața Volantă încă din 2021 și echipa de la Direcția pentru Agricultură Județeană  Suceava, în frunte cu dna director executiv Claudia Elena Gogu și dr. Ing. Marian  Prisacaru, cu toții ne-am dorit să avem o activitate organizată și eficientă în a promova  produsele locale și a dezvolta producătorii locali.   Ce obiective are Asociația Gustă din Bucovina? Raluca, Economie Rurală: Ce v-ați propus cu Asociația Gustă din Bucovina?  Alexandru, Asociația Gustă din Bucovina:   În experiența noastră de câțiva ani de zile am realizat că oricât de bun ar fi produsul  realizat local, acesta nu poate fi cunoscut și cumpărat de consumator dacă nu există  în spate un efort susținut de a promova produsul local, de a îmbunătăți bunele practici  privind comercializarea, de a educa și informa atât producătorul cât și consumatorul.  O comunitate informată și educată în a consuma produse locale reprezintă temelia  unei sustenabilități a producției locale.   Astfel, activitatea noastră și a partenerului nostru, Direcția pentru Agricultură  Județeană Suceava se concentrează în jurul constatării de mai sus, să suplinim partea  de educare, informare, sprijin în obținerea de autorizații, atestări pentru producători  noi, sprijin în obținerea de certificări produse, marketing produse, producători, locații  ale membrilor, identificarea de oportunități pentru desfacerea produselor, participarea  la evenimente care să crească vizibilitatea activității noastre sau la târguri care să  aducă venituri constante colegilor noștri.   Aceasta este misiunea noastră continuă. Alături de aceste obiective permanente,  ne dorim să devenim un hub regional de furnizare de hrană sănătoasă pentru  consumatorul direct dar și pentru HoReCa. Ne dorim să furnizăm produse locale în  locațiile proprii sau partenere. Ne dorim în același timp să avem un impact decisiv în  a propaga bune practici privind producția locală și sustenabilitatea acesteia, să încurajăm producția și consumul de produse locale, să fim o ancoră de sprijin pentru  cei care vor să facă pasul spre a produce hrană sănătoasă.   Istoricul și realizările Asociației Gustă din Bucovina Raluca, Economie Rurală: Care este istoricul asociației și care sunt principalele realizări?  Alexandru, Asociația Gustă din Bucovina:   Cronologic, în septembrie 2021, la inițiativa dnei director executiv Claudia  Elena Gogu, al Direcției pentru Agricultură Județeană Suceava, a pornit proiectul Piața Volantă “Din drag de Bucovina”, în curtea instituției. Proiect care a reunit de-a lungul  timpului peste 200 de producători locali exclusiv din județul Suceava. Ulterior, Asociația a fost înființată în aprilie 2024, un pas firesc în organizarea  juridică a activității producătorilor locali prezenți în cadrul Pieței Volante ,,Din drag de  Bucovina”.  Ne place să spunem că principala realizare este numărul ridicat de consumatori  care ne aleg produsele în fiecare sâmbătă în Piața Volantă sau la târgurile unde  participăm, ca o încununare a faptului că respectăm calitatea produselor oferite la  comercializare și nu doar asta. Ne dorim să creăm un mediu în care nu doar cumperi  produse ci și socializezi cu producătorul local, să existe acea conexiune directă, de  parteneriat tacit care are multiple beneficii pentru toate părțile implicate și asigură o  continuitate a activității producătorilor. Calitatea produselor colegilor noștri sunt o carte  de vizită la nivel local, datorată responsabilității acestora dar și a procedurilor pe care  noi le implementăm în accederea în asociație.   Calitatea produselor ne-a adus parteneriate cu Universitatea “Ștefan cel Mare”  Suceava, Facultatea de Inginerie Alimentară din cadrul universității, invitații la târgurile  organizate de către Ministerul Agriculturii în curtea interioară, invitații la târguri  internaționale unde reprezentăm atât regiunea Bucovina cât și România.   Prin

Trufe românești și antreprenoriat rural: Povestea lui Mihai Constantinescu, fondator Luna’s Premium Truffles Pe Mihai Constantinescu, fondatorul Luna’s Premium Truffles, îl cunosc de peste doi ani. Faptul că Daniel (soțul) este pasionat de adunatul ciupercilor m-a ajutat să am un punct de pronire în discuțiile cu Mihai. Vorbim de fiecare dată când timpul ne permite despre restaurantele care se respectă (alea cele care lucrează cu ingrediente locale), despre chefii din România, despre calitatea trufelor furnizate sub umbrela Luna’s Premium Truffles și despre gastronomia locală a României. Am fost curioasă cum decurg zilele pentru un culegator de trufe, cât de dificil este să identifice clienți, care sunt provocarile de zi cu zi. Am descoperit un antreprenor corect, care știe cum stau lucrurile în domeniu și care sunt furnizorii de trufe bine intenționați. Cel mai mult am apreciat modul direct al lui Mihai și interesul ca toate părțile implicate să fie tratate echitabil dintr-o relație comercială. Cum este viața unui culegător de trufe? De la el am aflat multe despre cei de la Fundația Conservation Carpathia, inclusiv despre Roadele Munților. Locuiește în satul Albeștii Ungureni din comuna Albeștii de Argeș. În timpul sezonului este plecat prin păduri la cules de trufe, iar în restul timplului analizează, evaluează, planifică lucrurile pentru ca urmatorul sezon să îl găsească mai pregătit. Interviul acesta este o incursiune în curioasa lume a trufelor și un mod de a descoperi tainele trufarilor. 🙂 Mihai are ceva ce un antreprenor de succes din urban nu are. Este mai mereu ocupat și poate obosit fizic, însă este mulțumit și recunoscator pentru parcursul ales. Raluca Dumitrana: Cine este Mihai Constantinescu? Pentru cei care nu te cunosc, cum te-ai descrie? Mihai Constantinescu, fondator Luna’s Premium Truffles Sunt, în primul rând, o persoană pasionată de natură și un mare iubitor de animale, cu care am avut o relație apropiată încă din copilărie. Sunt dedicat și implicat în tot ceea ce fac. Am răbdare, sunt calm și atent să nu sar etape esențiale în dezvoltarea mea personală sau a afacerii. Îmi doresc o evoluție sustenabilă și lucrez constant în această direcție. Raluca Dumitrana: Ce te pasionează în afara culesului de trufe? A fi culegător de trufe e o ocupație aparte. Te plimbi mult, ești însoțit de cățelușele tale, care au fost antrenate pentru asta și de care ești legat. Mihai Constantinescu, fondator Luna’s Premium Truffles În afara recoltării trufelor, sunt antreprenor și activez atât în domeniul comerțului cu trufe, cât și într-o afacere din sectorul turismului. Asta îmi ocupă, de regulă, tot timpul. Fac ceea ce mi-am dorit încă din copilărie: să devin antreprenor. Ce nu știam atunci era partea de birocrație – dar am acceptat-o ca parte din drum și sunt împăcat și cu asta. Sunt norocos că am reușit să îmbin pasiunea cu antreprenoriatul, rezultând astfel brandul Luna’s Premium Truffles. Trufăritul – așa numim noi această activitate – presupune o conexiune aparte cu câinii, o comunicare nonverbală avansată. Le înțelegi nevoile doar din gesturi, iar ei te citesc la fel de bine. Este o relație profundă om-animal, care face diferența în această meserie. Sunt culegători care nu au avut niciodată câini buni pentru trufe, tocmai pentru că nu au reușit să cultive această legătură. Un câine poate părea slab cu un stăpân, dar să devină excepțional cu altul care a știut să creeze conexiunea potrivită. Despre Luna, inima brandului Trufăritul presupune o relație profundă între om și câine. Luna, vișla maghiară care dă numele brandului, este partenera ideală de căutare – blândă, energică și pasionată de această activitate. „Sunt culegători care nu au avut niciodată câini buni pentru trufe, tocmai pentru că nu au cultivat această conexiune.” Raluca Dumitrana: Numele brandului chiar este dedicat uneia dintre ele? Mihai Constantinescu, fondator Luna’s Premium Truffles Da. Luna este o fetiță  de vișlă maghiară cu un temperament blând, energie inepuizabilă, pasiune și dragoste pentru trufărit. Este câinele cu care m-am completat cel mai bine și care se bucură la fiecare trufă găsită la fel de mult ca mine. Provocările culesului de trufe în România Raluca Dumitrana: Care sunt totuși provocările unui culegător de trufe din România, dar și părțile frumoase? Mihai Constantinescu, fondator Luna’s Premium Truffles Provocările sunt diverse: cele climatice, care țin de nivelul precipitațiilor și de sincronizarea acestora cu perioada de fructificare a trufelor; numărul mare de culegători, ceea ce duce la o exploatare excesivă, cu efecte negative pe termen lung; concurența internațională, inclusiv din țări non-UE care exportă trufe, ducând la scăderea prețului pe piață și la dificultăți pentru cei care trăiesc exclusiv din această activitate; riscuri legate de animale sălbatice, furtuni, accidente auto în teren accidentat. Părțile frumoase sunt: libertatea de a ne organiza singuri programul; faptul că nu am întâlnit trufari depresivi – activitatea, deși solicitantă, oferă o stare de bine; contactul permanent cu natura și întâlnirile cu fauna sălbatică; ocazia de a descoperi și alte ciuperci sau plante medicinale – învățăm constant lucruri noi. Impactul schimbărilor climatice asupra trufelor Raluca Dumitrana: Cum afectează schimbările climatice și condițiile meteorologice imprevizibile sezonul de cules al trufelor? Mihai Constantinescu, fondator Luna’s Premium Truffles În anii 2023 și 2024, precipitațiile au fost reduse, iar producția de trufe a scăzut considerabil față de anii anteriori. Pe fondul secetei din ultimii ani, trufele au devenit tot mai rare. Au existat situații în care cererea internațională nu a putut fi acoperită cu producția internă. Continui să analizez efectele schimbărilor climatice și voi putea oferi o perspectivă mai amplă peste câțiva ani. Raluca Dumitrana: Te-ai confruntat cu probleme legate de braconaj sau concurență neloială în activitatea ta? Ce obstacole întâmpini în obținerea autorizațiilor necesare pentru culesul legal al trufelor? Mihai Constantinescu, fondator Luna’s Premium Truffles Da, recoltarea nesustenabilă este una dintre cele mai mari provocări, alimentată de lipsa unei legislații clare. Numărul trufarilor a crescut, iar unii sapă literalmente pădurile, distrugând zonele de trufe și punând pe piață produse imature, fără aromă. Eu și echipa cu care colaborez de ani de zile recoltăm responsabil, fiind atenți la calitatea produselor oferite. În ceea ce privește autorizațiile, există o birocrație

De la vis la realitate: cum a început povestea FLARONIA În mediul rural s-au mutat mulți dintre cei care trăiau peste hotare. Anul trecut pare să fi fost anul în care, conform statisticilor, cei mai mulți români s-au întors acasă. Flori Blatter nu s-a mutat încă definitiv. Face naveta între Austria și satul Sălcioara din județul Călărași. Cu agoniseala de peste 20 de ani de muncă în Austria, și-a construit o casă în mediul rural din Călărași și a înființat o plantație ecologică de aronia. O afacere certificată BIO BIO FLARONIA SRL este denumirea firmei deținută de Flori, pentru care are certificarea BIO-ECO-016. Am vorbit cu ea încă din 2023, când tocmai își realizase etichetele și începuse ambalarea produselor ecologice pe bază de aronia. Atunci a fost momentul în care am vrut să aflu mai multe despre acest fruct și am descoperit că este extrem de apreciat. Ce este aronia și de ce este atât de apreciată? Originea și proprietățile aroniei Aronia este un arbust fructifer originar din America de Nord, cunoscut pentru fructele sale mici, negre sau roșiatice, bogate în antioxidanți, vitamine și minerale. În Europa, aronia a devenit populară datorită cercetărilor care au demonstrat beneficiile sale asupra sănătății și utilizarea sa în industria alimentară și farmaceutică. Puterea antioxidantă a aroniei Aronia are un scor ORAC (Oxygen Radical Absorbance Capacity) de peste 16.000, fiind printre cele mai puternice fructe antioxidante din lume. Comparativ, afinele au un scor ORAC de 4.669. Antioxidanții din aronia combat stresul oxidativ, încetinesc îmbătrânirea celulară și reduc inflamațiile. De la pasiune la antreprenoriat: drumul lui Flori Blatter O afacere pornită în pandemie Din 2023 și până acum, am corespondat periodic cu Flori, iar ea m-a ținut la curent cu evoluția afacerii ei bazate pe aronia bio. Flori este genul de om cu care am trecut dincolo de bariera unui simplu interes profesional pentru produsele locale și pentru soarta antreprenorilor rurali. Mi-a împărtășit multe despre provocările avute: de la lipsa resursei umane până la procesul birocratic pentru obținerea autorizațiilor. Însă Flori nu este doar o luptătoare și un om harnic, ci și o persoană determinată să reușească. De ce a ales aronia? A început să planteze aronia la sfatul unui prieten. Activitatea a debutat în plină pandemie, când mulți români plecați în străinătate au revenit acasă și au încercat să investească în agricultură sau în mici afaceri rurale care să le asigure un trai decent la sat, în România. Inițial, Flori avea un alt plan, însă, pentru că exista incertitudine și se gândea că lucrurile s-ar putea schimba, a decis să planteze aronia, considerând că este o cultură care nu necesită atât de multă atenție comparativ cu alte tipuri de plantații. Investiția și dezvoltarea afacerii Investiția inițială a fost de 50.000 de euro, dar Flori investește constant, an de an. Zilele trecute mi-a scris și mi-a spus că a finalizat magazinul online unde își vinde produsele pe bază de aronia. Pe viitor, intenționează să aibă propria linie de procesare a fructelor de aronia – o fabrică în care își dorește să producă suc din aronia în combinație cu mai multe tipuri de fructe. Produse bio din aronia – naturale și sănătoase Sucuri presate la rece, fără adaosuri Flori produce sucuri 100% naturale din cultura ei ecologică de aronia. Sucul este presat la rece, fără zahăr, apă sau alte adaosuri. Are și un suc din mere și aronia, în proporții egale (50% mere și 50% aronia). Dulceață de aronia, ideală pentru diabetici De asemenea, produce dulceață, apreciată atât de copii, cât și de cei care sunt extrem de atenți la ceea ce consumă, deoarece conține 98% fruct, 1% zahăr bio și 1% apă. Din fructele de aronia realizează și o dulceață cu pectină bio, foarte căutată de persoanele diabetice. Lecții despre corectitudine și relații sănătoase Îmi povestește despre toate provocările și experiențele care îi lasă un gust amar, dar la fiecare relatare încheie cu o afirmație pozitivă. Este vizibil preocupată de soarta celui cu care dialoghează. Insistă să îmi trimită suc de aronia sau pulbere, pentru că i-am spus că mă simt extrem de obosită. O refuz politicos, pentru că știu cât de mult muncește și nu vreau să îi adaug încă un motiv de stres. Îmi spune că o dor toate când e în Austria, dar nu are absolut nimic când revine în țară. Relatează amuzată că a fugit de agricultură. Mă simt cu musca pe căciulă, căci și eu am fugit, iar acum grădina mea, de mici dimensiuni, este refugiul meu când simt că nu mai pot. Vorbește cu recunoștință despre colaboratorii săi. Îmi spune că a avut o experiență bună cu Vlad, cel care i-a realizat website-ul, și că l-ar recomanda tuturor. Flori Blatter, un exemplu de integritate Îmi este dragă Flori mai ales pentru că, în urmă cu ceva timp, mi-a spus că nu vrea nimic gratuit. Crede că lucrurile se întorc cumva de la sine și nu vrea să forțeze. Este un om corect, responsabil și bun. Mă bucur de fiecare dată când descopăr oameni cu această calitate. România mai are o șansă Mă gândesc mereu că România mai are o șansă și mă bucur că astfel de români sunt hotărâți să revină. Chiar dacă sunt mai degrabă un om pragmatic decât unul romantic, știu că avem nevoie de relații corecte cu toți cei din jurul nostru – cunoscuți, rude, clienți, colaboratori, furnizori. Doar așa putem construi un viitor mai bun. Iar oameni ca Flori sunt dovada că încă se poate. Dacă vrei să încerci sucuri și dulcețuri bio de aronia sau să susții afacerile locale, descoperă mai multe despre FLARONIA și produsele sale pe website-ul lor. Website: https://flaronia.com Adresă: Sat Sălcioara, Comuna Curcani, Strada Șoseaua București, Nr. 52, Județ Călărași. Text de Raluca Dumitrana Imaginile aparțin Flaronia