Stiri: Producatori Rurali

Am descoperit produsele de la Carmageria Casa Țăranului la un eveniment local, organizat în Bihor. Alături de mezelurile de la această carmangerie erau și alte produse locale, inclusiv produsele pe bază de aronia. Am privit cu admirație la cei care au oferit producătorilor bihoreni șansă să organizeze o astfel de masă locală. Evenimentul era unul premium, cu produse alese din zonă, iar producătorii doar au oferit produse pentru a organiza o astfel de întâlnire. A fost un bun prilej de networking, dar din punctul meu de vedere a fost o șansă unică pentru mulți inclusiv pentru familia Iova, despre care vei citi în rândurile de mai jos. Pentru că produc în cantități mici, sunt cunoscuți doar în plan local, mai ales pentru că nu e neapărat necesar să vândă în toată țară, însă la nivel calitativ pot să intre în competiție cu multe mezeluri premium cunoscute în țară. Povestea brandului Carmangeria ,,Casa Țăranului” Povestea Carmangeriei ,,Casa Țăranului” începe la sfârșitul anului 2019, odată cu accesarea unui proiect Start-Up Nation. La început, afacerea a funcționat într-un magazin mic din orașul Vașcău, însă rezultatele nu au fost cele așteptate. ,,A fost o perioadă grea, dar am decis să nu renunțăm și să ducem produsele direct la oameni, achiziționând o rulotă tehnologică. Aceasta ne-a permis să participăm la piețele agroalimentare din zonă. Munca grea, iscusința și perseverența au fost factorii care au contribuit la creșterea afacerii,, – afirmă Raluca Iova, Marketing Manager la Carmangeria ,,Casa Țăranului. Produsele Carmangeriei ,,Casa Țăranului” au eticheta curată  Un aspect esențial al produselor Carmangeriei ,,Casa Țăranului” este faptul că au ,,etichetă curată”, adică nu conțin aditivi alimentari. Acestea sunt preparate din carne proaspătă și condimente simple precum sare, piper, boia, usturoi și alte mirodenii. Pentru conservare și un gust aparte, produsele  sunt coapte, fierte și afumate la fum rece, în funcție de rețetă. Ce tipuri de mezeluri produc cei de la Carmangeria Casa Țăranului din Bihor? Pastramă Virșli Salam Piftie Gușă condimentată Pateu Tobă Cârnați groși/subțiri Costiță afumată Ciolan afumat Șuncă de porc afumată Oase afumate Jumări de porc Kaizer Slănină afumată Untură De unde pot fi achiziționate produsele Carmangeriei ,,Casa Țăranului”? Se pot comanda online? Produsele Carmangeriei ,,Casa Țăranului” pot fi achiziționate din piețele agroalimentare din Vașcău, Ștei, Beiuș și din piața volantă din Oradea (Piața Unirii). De asemenea, produsele pot fi comandate și online prin paginile de Facebook și Instagram. Comanda minimă este necesară, iar livrarea se face personal, doar în județul Bihor. Cum sunt promovate produsele Carmangeriei ,,Casa Țăranului”? Promovarea brandului și a produselor Carmangeriei ,,Casa Țăranului” se face în principal prin rețelele de socializare, precum Facebook și Instagram. ,,Ne ocupăm personal de partea de marketing online, iar în plus, participăm la diverse târguri locale, cum ar fi „Târg cu sârg” (organizat de grupul Rotary), târgul de Paște din Oradea, „Gusturi și Tradiții de Bihor” și alte târguri tradiționale organizate în Oradea,, – afirmă Raluca Iova. Echipa Carmangeriei ,,Casa Țăranului” Proiectul Carmangeria „Casa Țăranului” implică 4 persoane: Un măcelar, care pregătește produsele și se asigură că acestea își păstrează calitatea. Doi vânzători, care se ocupă de vânzarea produselor în piețele și târgurile menționate. Un manager de marketing, responsabil de imaginea brandului în mediul online. Resursele financiare și lipsa forței de muncă sunt principalele provocări cu care s-au confruntat proprietarii Carmangeriei ,,Casa Țăranului” Micii producători se confruntă, în general cu probleme de ordin financiar atunci când pornesc o afacere. ,,Lansarea afacerii a fost dificilă din cauza unui buget limitat. De la începutul activității și până în 2020, ne-am confruntat cu dificultăți financiare, însă am reușit să ne dezvoltăm treptat, concentrându-ne pe livrările la domiciliu în Oradea, în perioada pandemiei. În prezent, ne confruntăm cu o altă problemă: lipsa forței de muncă. Avem nevoie de angajați noi pentru partea de producție, însă găsirea personalului calificat este dificilă, mai ales în zona noastră,, – ne spune Raluca Iova. Mezeluri după rețete proprii, provenite de la mamă și de la bunici Produsele Carmangeiriei ,,Casa Țăranului” ,,sunt realizate pe baza unor rețete tradiționale din Bihor, transmise din generație în generație, de la mama și bunica. Dorim să păstrăm aceeași calitate și același gust, ceea ce ne determină să menținem afacerea la nivel de microîntreprindere, o afacere de familie,, – povestește cu mandrie Raluca Iova. Sunt ajutați in efortul lor de a oferi mezeluri cu eticheta curata consumatorilor din Bihor de Recent, am început o colaborare cu piața volantă din Oradea, fapt ce ne-a adus o expunere mai mare pe piață, iar tot mai multe persoane au început să ne cunoască și să guste produsele noastre. Am fost invitați să participăm la această piață volantă după ce am luat parte la târgul ,,Târg cu sârg”, organizat de Grupul Rotary. Suntem recunoscători pentru această oportunitate, care ne-a ajutat semnificativ în dezvoltarea afacerii și a imaginii noastre. Rotary ne sprijină constant cu idei de promovare a producătorilor locali. Date de contact: Telefon: 0 742 155 874 Interviu de Raluca Dumitrana Foto credit: Carmangeria Casa Țăranului

I-am descoperit pe Facebook și mi-a placut mult curajul cu care au pornit la drum. Mi-au spus că ideea le-a venit după ce au văzut un videoclip de pe YouTube cu un utilaj care prelucra nuci. Ideea Andreei s-a corelat cu cea a soțului, care cocheta cu dorința de a planta nuci. Bunicii soțului Andreei prelucrau nuci în mod tradițional (manual), și de aici a venit ideea de a îmbina tehnologia cu modul de lucru modern. Andreea lucra în domeniul bancar, iar soțul lucreză în cadrul MAI. Pentru că salariul nu era suficient, Andreea a dorit să caute soluții. Deși la bazar este asistent medical, Andreea nu a profesat niciodată. S-a reprofilat și a lucrat în domeniul bancar, iar de aici a pornit pe calea antreprenoriatului în mediul rural. Soțul a făcut facultatea de Drept, se visa procuror, dar a devenit polițist. Ne-a placut mult afirmația aceasta a Andreei, dar și conexiunile mișto pe care la face: ,,Într-o familie cu oportunități, studii și multe căi deschise, noi am ales să plantăm și să procesăm nuci, fructe foarte sănătoase și benefice sănătății. Forma nucilor, asemănătoare cu un creier, ne face să deducem multe. Studiile arată că nucile sunt bune pentru orice boală, dar mai ales pentru a ajuta creierul să funcționeze normal, combat stresul, depresia și reduc colesterolul”. Cum a început totul? ,,Eu lucram în domeniul bancar și, pentru că salariul era destul de mic, am hotărât să mă redescopăr, să văd ce pot face din forțele mele proprii, iar soțul m-a susținut. El este lucrător MAI, polițist mai exact, și mi-a oferit doar sprijin moral și financiar. Cel mai important este faptul că a avut încredere în mine.” Nu au avut un plan de afaceri, dar s-au bazat pe experiența acumulată de la bunici și pe un mic research ,,Am pornit totul fără un business plan, bazându-ne doar pe fler și pe experiența anterioară a bunicilor și familiei. Făcând o mică analiză, am observat că există loc pe piață, România fiind apreciată pentru gustul miezului de nucă. Astfel, am considerat că putem aduce un plus pentru regiunea de Nord-Est a României, cu nuci produse local, crocante, naturale și de calitate. De aici și denumirea societății noastre: „Moldo”, de la Moldova, și „nuts”, pentru a arăta tuturor cu ce ne ocupăm – nucile. În market și în piață am văzut prețuri mari, fără ca produsele să fie de înaltă calitate.” – ne mărturisește Andreea. Au pornit afacerea riscând mult. Și-au vândut apartamentul, iar cu banii proveniți din vânzarea  sa au achiziționat utilajul necesar spargerii nucilor. ,,Ca în orice început, a fost greu, pentru că pornești doar de la o idee și nu ai altceva. A trebuit să luăm o decizie drastică și, inspirați de modelul lui Dan Ciucu, ne-am vândut apartamentul pentru a investi într-o linie de prelucrare a nucilor. Totul se întâmpla în perioada în care Ucraina era invadată de război, iar noi ne-am gândit să susținem Ucraina cum am putut. Am căutat utilaje produse acolo și, la scurt timp după comandă, au sosit utilajele de la Orehovod la noi, în Tutova, unde am închiriat un spațiu. Bineînțeles, am adus îmbunătățiri spațiului respectiv, deoarece nu corespundea dorințelor noastre, și am început să lucrăm doar în familie.” – ne declara Andreea. Nu au cumpărat utilajul de spart nuci din clipul văzut pe YouTube, dar au dorința de a-și dezvolta afacerea în permanentă. ,,Deși nu am cumpărat utilajul din videoclip, care era foarte scump și depășea bugetul nostru, am început de la zero și sperăm, pe termen lung, să ne înnoim și să ne îmbunătățim cu alte utilaje”. Care este obiectivul lor pe termen lung și în ce etapă se află acum Moldo Nuts? Nu și-au dorit profitul imediat, ci o creștere sănătoasă a afacerii. În primul rând și-au dorit să aibă clienți, fără să țină cont de profitul imediat, cu toate acestea, rezultatul lor a fost unul încurajator. ,,În primele 3-4 luni de muncă din 2022 am avut o cifră de afaceri de aproape 35.000 de lei, deși nu ne știa nimeni și nu aveam experiență în vânzări. În 2023, cifra de afaceri s-a ridicat la 200.000 de lei, ne-am făcut și un site și am trecut la etapa următoare. Pentru 2024 ne dorim să menținem același trend ascendent. Pe termen lung, dorim să devenim furnizorii cofetăriilor din zona noastră adiacentă – Moldova”. Care au fost cele mai mari piedici și provocări cu care s-au confruntat? Drumul Andreei și cel al soțului nu fost unul ușor, ba mai mult, rudele nu priveau cu ochi buni ideea lor de afacere, dar și abilitățile lor în sfera antreprenoriatului. Birocrația, obținerea autorizatiilor necesare, găsirea unui contabil bun au fost doar cateva din provocările cu care s-au confurntat. ,,Provocările sunt mari, mai ales pentru începători în domeniul antreprenorial. A fost dificil până am găsit un contabil bun, până am autorizat spațiul și până s-au pus toate pe roate. Partea de producție nu este ușoară, iar mulți, chiar și apropiați, se întrebau de ce ne-am apucat. Sincer? Nici noi nu știm, dar credem că putem deveni cei mai buni în această activitate, putem aduce valoare și produse de calitate. Printre provocări am constatat că vânzarea directă la cofetăriile din Bârlad nu mergea, deși le duceam mostre gratuite și ne prezentam profesional. Ulterior, am realizat că această zonă nu dorea calitate, ci doar prețuri mici. Este cunoscut faptul că zona Moldovei este mai săracă. Am primit multe comenzi din vestul și sudul României, așa că nu am insistat să revenim la clienții din Bârlad. După ce am devenit cunoscuți,  ne-au căutat ei.” – afirmă Andreea. Totodată Andreea ne spune că se lovesc și de concurența nelială. Persoane care nu sunt autorizate, nu plătesc taxe, dar care își permit să vândă mai ieftin. Deși drumul antreprenoriatului nu a fost unul ușor de parcurs, Andreea și soțul său au reușit să gaseasca soluții de fiecare dată. ,,Uneori ne vine greu, pentru că nu vedem soluția în acel moment critic, dar cu calm toate problemele se rezolvă. Am analizat profitabilitatea și,

Cu banii strânși din Spania și Italia și-a înființat o plantație de aronia și vizează să revină în România, lângă familie și copii. Ioan Ichim este unul dintre mulții români plecați la muncă în străinătate. Și el, asemenea multor români, muncește cu gândul că într-o zi astrele se vor alinia și el va reveni acasă, alături de familie și apropiați. Are mai bine de 20 de ani de muncă în Spania și Italia. Am putea spune că este vorba despre o viață de om. Are o soție și doi copii acasă, iar aceștia îngrijesc de mica afacere de aronia. În timpul liber, chiar și de la depărtare, domnul Ichim ajută și el: cu telefoane, discuții, cu organizarea afacerii, cu sfaturi și conexiuni. Concediile și le petrece numai în România și mereu muncind pentru un mâine mai bun. Ce m-a impresionat la domnul Ioan Ichim a fost modul în care își dorea să le ofere ajutor și altor cunoscuți care au dezvoltat afaceri de familie în județul Bihor. A început inițial o afacere cu caprele, dar a renunțat pentru că nu a găsit forță de muncă Am vorbit cu domnul Ioan Ichim înainte de sărbători. Discuția a durat mai bine de o oră și a fost un bun prilej să descopăr greutățile cu care se confruntă micii producători de la sat. Inițial a avut o mică fermă de capre, însă avea să descopere că resursa umană este cheia pentru o astfel de afacere. S-a confruntat cu lispa de seriozitate a oamenilor, cu faptul că acum stăteau la capre, iar apoi consumau alcool și lăsau caprele de izbeliște. Așa a ajuns la concluzia că trebuie să aleagă o altă variantă, deoarece nu putea să vadă caprele suferind și nici nu reușea să dea înainte, deoarece erau zile în care caprele rămâneau și nemulse. Cum a început afacerea cu aronia? A ales să cultive aronia, deoarece avea o bucată de pământ și cunoștea beneficiile pe care fructele de aronia le au asupra consumatorilor. Mi-a povestit cu acest prilej și practicile mai puțin ortodoxe ale celor care dețin pepineire și vând arbuști de aronia. Recomandă cumpărătorilor să planteze aronia foarte deasă, astfel încât să vândă cât mai multe plante. E supărătoare această practică, însă ar fi util ca cei care își doresc să dezvolte o astfel de afacere să intre pe grupuri de producători și să ceară acolo sfaturi și recomandări. Mi-a povestit de neajunsul unei astfel de experiențe și de faptul că plantând prea multe plante pe m2, nu doar că plantația are mai mult de suferit și producția este mai mică, însă este nevoie să fie udată în permanență. Era mulțumit de modul în care consumatorii au primit produsele sale pe bază de aronia. A vândut aproape tot ceea ce a produs, grație unor târguri locale – organizate de cei de la Consiliul Județean Bihor și de cei de la Rotary Club Oradea. Mi-a povestit cu recunoștință despre utilitatea acestor târguri pentru micii producători și despre ajutorul primit de la Remus Roșca (de la Rotary Club Oradea), care a organizat ,,Târg cu Sârg. Tot ce a câștigat peste hotare a investit în țară Îmi declara cumva, mândru de rezultatul muncii sale: ,,Tot ce am, am construit în timp. Toți banii pe care i-am câștigat în Spania cu soția și apoi în Italia i-am trimis în țară, unde avem o casă și am început o mică afacere. Muncesc aici, dar sunt cu gândul la țară, însă în prezent nu îmi permit să mă întorc. Îmi doresc să am măcar o linie de procesare pentru dulcețurile din aronia.” Este convins că poate trăi bine și în România deși este mâhnit ca orice român gospodar de lipsa de implicare a autorităților, deși vede  cu ochi buni ajutorul primit de la cei de la Consiliul Județean Bihor. Este conștient că în țară au mai rămas și oameni muncitori și implicați și îmi dă exemple detaliate despre cunoștințe ale sale. Îmi vorbește despre un prieten care are păstrăvărie, un altul care are restaurant, un alt prieten are cramă, altul produce mezeluri după rețete proprii. Toți sunt oameni de izbândă după domnul Ioan Ichim și n-am propus să vorbim despre toți aceștia.     Domnul Ichim este un om sincer, calm și trecut prin viață. Are respect pentru muncă și bani. Nu cere nimic gratuit, dimpotrivă are mereu în minte să își răsplătească pe cei care într-un fel sau altul l-au sprijinit. ,,Un prieten îmi procesează vinul de aronia, un altul îmi imbuteliază sucul de aronia.” îmi declară domnul Ioan Ichim. Produce suc de aronia, dulceață de aronia, vin de aronia și vinde chiar și fructe în stare proaspătă. Pe el, pe soția sa sau pe cei doi copii ai lor îi vedeți în târgurile dedicate producătorilor locali. Îmi spune că îi place să dialogheze cu oamenii să își cunoască clienții și să le ofere spre degustare din produsele lor. Am avut acest dialog prin intermediul unui apel telefonic, în timp ce domnul Ioan Ichim își făcea meseria de șofer în Italia. M-a bucurat sincer toată discuția cu el și m-am regăsit în spusele sale. Am meditat apoi la tot ceea ce îmi spusese și l-am admirat sincer. Un om care muncește zi de zi, departe de țară și de familie, care tânjește după o viață mai bună în țara natală. Am conștientizat cât efort, cât sacrificiu face un astfel de om, iar povestea lui e asemenea multor români care au muncit sau muncesc chiar și acum peste hotare. Numai cu acest gând în minte ar trebui să le căutăm produsele și să le susținem micile afaceri. Cei plecați, cei întorși și ce rămași au  lupte zilnice pentru un trai mai bun. Text de Raluca Dumitrana Imaginile aparțin: Aronia FructeCou Vașcău

Florentina are 34 de ani și în podul casei din Comuna Bertea realizează lenjerii traditionale. Așa îi place să se prezinte. Consideră că acesta este esențialul. A început să lucreze în urmă cu 7 ani. Până în acel moment nemaiavând conexiuni cu domeniul croitoriei. A vrut să realizeze o față de pernă personalizată pentru fetița ei cea mare, Maria, așa că a apelat la ajutor din partea unei rude care lucreză în domeniu de foarte mulți ani.  Așa a început totul. A pornit la drum cu o mașină de cusut casnică, lucrând în casă, pe unde și când putea. A început să realizeze seturi pentru copii și bebeluși (rucsăcele, apărători pătuț, pernițe în diverse forme), apoi trecând prin tot acest proces și-a achiziționat o mașină de brodat casnică. S-a mutat la sat și a început să îi placă să descopăre motivele tradițoonale brodate. Așa a început să se documenteze și să brodeze lenjerii. Nimeni din familia ei nu brodează. Deci nu împărtășete această pasiune cu nimeni apropiat. Mutarea la sat și dezvoltarea afacerii Mutându-se la sat, în urma căsătoriei, într-un loc superb care a fascinat-o de la prima vizită, într-o casă cu un pod care promitea multe (în special priveliștea), tot acest procedeu – de înființare a firmei și crearea atelierului – parcă au venit de la sine.  ,,Provocări au fost multe, la început la tot pasul chiar. După preluarea primelor comenzi m- am lovit de lipsa firmelor de curierat care să preia coletele de pe zonă. Fiind într-o zonă mărginașă, cu km suplimentari pentru toate firmele de curierat, mă deplasam foarte des, zeci de km pentru predarea coletelor. Acum datorită platformelor nou apărute în mediul online și datorită faptului că volumul de colete a crescut, totul este mult mai ușor; coletele îmi sunt preluate de acasă”. ne declară Florentina Negoescu. Provocări și finanțarea afacerii Ne declară că: ,,Provocarea majoră a fost accesarea fondurilor europene pentru utilarea atelierului. A fost un drum anevoios, dar cu final fericit, acum sunt în perioada de monitorizare a proiectului și cu toate utilajele pe care mi le-am dorit”.  A obținut 40.000 euro, prin intermediul AFIR, Măsura M7/6A. Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de întreprinderi non-agricole care valorifică potențialul local.  În tot acest demers a primit sprijinul unei experte – Yasmine Ismail – care deține firma Yasmod Company SRL. Despre colaborarea cu Yasmine, Florentina spune că a meritat fiecare bănuț. Banii către firma Yasmod Company SRL i-a achitat după ce i s-a aprobat proiectul.  Ceea ce trebuie alți antreprenori să știe, este că accesarea fondurilor europene presupune că vor avea banii de rulaj, urmând ca recuperarea banilor să se facă după depunerea cererilor de plată. Momentan lucrează singură, dar viitorul nu este acesta. Va avea nevoie de o echipă puternică, cu multă răbdare și dragoste pentru tradițional. Produsele atelierului de broderie din comuna Bertea Realizează în principal seturi de lenjerii cu motive tradiționale brodate, perne decorative cu motive traditionale, traiste de colind, brâie brodate. ,,Îmi place să îmbin tradiționalul cu modernul, aici mă refer la ațele pe care le folosesc, la materiale, la softuri de broderie folosite. Astfel, produsele mele sunt realizate preponderent pentru oamenii ce stau la sat, care au case în care se găsesc influențe tradiționale, dar și pentru cei care locuiesc la oraș și iubesc tradiționalul”, spune Florentina. Momentan fiind singură în atelier, trebuie să își organizeze foarte bine timpul. Astfel, în prima parte a zilei răspunde la mesaje, preia comenzi, stabilește detalii, emite facturi, lucrează în softul de broderii și în a doua parte a zilei, când soțul ajunge acasă și preia activitățile casei, începe efectiv treaba în atelier. În momentul de față se documentează foarte mult pe tot ceea ce ține de motivele tradiționale. Își dorește foarte mult finalizarea magazinului online, unde să plaseze toată lumea comanda,  unde să își expună toate broderiile, atât lenjeriile, cât și celelalte produse. De asemenea, îți dorește să poată împărți toate broderiile pe toate zonele etnografice ale țării. Pentru a realiza acest lucru are nevoie de mult timp pentru studiu. Cum își gestionează activitatea o antreprenoare mămică? ,,Pe toată perioada zilei – și atunci când sunt în casă cu copiii – fac ceva pentru atelier. Altfel nu am cum și  nu aș putea duce afacerea la nivelul la care îmi doresc”.   A pornit afacerea cu aproximativ 10.000 de euro investiți (ațe de calitate, gherghefuri, materiale, amenajarea atelierului, softuri, creare magazin). La această sumă s-au adăugat 40.000 euro accesați prin fonduri europene.  Despre oamenii din comuna Bertea, Florentina ne declară bucuroasă: ,,Îmi place enorm că în comunitatea în care mă aflu. Afacerea mea este apreciată, având clienți chiar din mijlocul lor.”  Florentina nu se plânge de cât de multe are de făcut, doar caută să își organizeze cât mai bine timpul. Își împarte activitatea între meseria de mămică a trei fetițe – cea mai mică având doar 1 an – și atelierul ei de broderie. Vorbește cu pasiune despre motivele tradiționale și are în plan să brodeze lenjerii, după ce se documentează temeinic și identifică motivele tradiționale din toate regiunile țării. Date de contact: Florentina Negoescu Telefon: 0742 015 678 Email: office@pasiunesitraditie.ro Facebook Text: Raluca Dumitrana Imaginile aparțin Florentinei Negoescu

Anca Oloeriu, împreună cu soțul ei Florin și fiica Elena își doreau un loc la țară, unde să se bucure de liniște și aer curat. Locuiesc în București, iar locul căutat trebuia să fie oarecum apropiat de capitală, dar suficient de îndepărtat, astfel încât să îi scape de toată agitația Bucureștiului. Anca este născută și crescută în Tulcea, iar soțul ei – Florin – este din Iași. Locul găsit avea să fie departe de Tulcea și Iași. Prima vizită la viitoarea lor casă din Voinești Au căutat și au făcut planuri. ,,Am găsit un anunț cu livada din Voinești în urmă cu un an, când eram la mare și în drumul de întoarcere, am făcut un ocol pentru a vedea dacă este atât de minunată cum ne închipuiam noi. Și era într-adevăr minunată.  Pe o suprafața de aproximativ 4000 mp era o cabană din lemn, foarte mică, dar foarte cocheta (exact așa cum îmi imaginam eu), o grădină cu multe multe flori și o livadă cu aproximativ 230 de pomi foarte bine îngrijiți.” îmi mărturisește Anca Nu s-au mutat definitiv în Voinești, însă au găsit aici un loc plăcut și relaxant – o grădină mare, plină cu flori și o livadă de pomi fructiferi. Este locul perfect pentru weekend-uri magice. Se întorc aici cu fiecare ocazie – în weekenduri sau când sunt necesare activități în livadă. ,,Decizia noastră de a explora viața la sat și de a ne gândi la o posibilă retragere aici în câțiva ani a fost determinată de dorința noastră de a construi un viitor mai aproape de natură și de a crea o legătură mai profundă cu mediul rural. Cu fiecare zi care trece, lucrăm cu pasiune și dedicare la acest vis, punând bazele unei viitoare schimbări minunate în viața noastră”. mi-a mărturisit Anca Au început și să aibă și o mică afacere de familie Deși nu plănuiau acest lucru când căutau o casă la țară, condițiile din teren i-au determinat pe cei doi soți să încerce să valorifice fructele din livadă. În acest mod, se combate risipa alimentară, iar bucureștenii și cei din împrejurimi se pot bucura de fructe bio și gustoase, dar și de sucuri de mere.  Tocmai de aceea, Anca consideră că ,,uneori oportunitățile se dezvoltă natural și în timp”. Promovarea produselor ,,Arome din Voinești” Pentru a-și vinde produsele – Anca și soțul ei – sunt foarte activi Facebook. Au o pagină de Facebook, unde comunică cu clienții mai vechi sau cu potențialii cumpărători. Pe pagina de Facebook oferă informații despre noutăți, oferte și evenimentele la care participă. Activitatea de promovare și comercializare este una continuă. Anul viitor, au în plan să dezvolte un website pentru afacerea lor. În viziunea lor:  ,,webite-ul ,,va oferi clienților noștri un mod comod de a explora și de a comanda produsele noastre online. Vom oferi, de asemenea, informații detaliate despre produsele noastre și modul în care le producem. Pentru a ne asigura că oferim produse de cea mai înaltă calitate, lucrăm în prezent la echiparea atelierului nostru de procesare a fructelor. Acest lucru ne va permite să lărgim gama de produse”. Se promovează în mod organic, chiar dacă au în plan și să recurgă la reclame plătite pe Facebook. Postează pe grupuri de Facebook, dedicate mămicilor, pe grupuri dedicate producătorilor locali. În prezent, cea mai bună reclamă a lor recomandarea clienților. ,,Aceștia s-au arătat încântați de gustul autentic al sucurilor noastre de mere și de calitatea produselor noastre. Aceste opinii pozitive ne inspiră și ne motivează să continuăm să oferim produse de cea mai înaltă calitate și au dus la creșterea comenzilor.”, afirmă Anca. Cum pot fi achiziționate produsele afacerii ,,Arome din Voinești”? În fiecare weekend se culeg fructele proaspete din livadă. Postează cu regularitate pe Facebook pentru a-i informa pe potențialii cumpărători cu privire la disponibilitatea fructelor și pentru a vă prezenta cele mai proaspete produse. Deschid o listă de comenzi în cadrul căreia potențialii cumpărători își pot exprima  interesul pentru produsele ,,Arome din Voinești”. După cules, Anca și Florin confirmă comenzile pentru a de asigura că cei care au comandat vor primi produsele dorite. Livrează comenzile în București și în Ilfov în zilele de luni și marți, pentru a vă aduce gustul autentic al naturii direct la ușa clienților. Locația ,,Arome din Voinești” Afacerea lor de familie – ,,Arome din Voinești” este situată în Satul Manga, parte a Comunei Voinești.  Forța de muncă din localitate și lucrările din livadă Anca și Florin nu au angajați permanenți, însă au contractat echipe specializate pentru fiecare lucrarea în parte. Pentru curățarea pomilor, săparea și fertilizarea naturală și tăierea ierbii, colaborează cu profesioniști experimentați și dedicați, asigurându-se că fiecare aspect al activităților lor pomicole este gestionat în mod eficient și cu atenție la detalii. În afară de ei doi au și sprijinul vecinului și prietenului lor de încredere – Gigi. Împreună, formează o echipă unită de 3 oameni care lucrează cu pasiune și devotament pentru a menține și a dezvolta livada lor minunată. Merele de Voinești – un brand local recunoscut Merele de Voinești sunt renumite în țară. Am putea spune chiar că sunt un brand local.  ,,În pitoreasca localitate Voinești din județul Dâmbovița, există o comoară culinară bine păstrată: merele de Voinești. Aceste mere nu sunt doar fructe obișnuite, ci o adevărată legendă a gustului autentic și al tradiției românești. Povestea merelor de Voinești începe în urmă cu mai multe generații, în această zonă pitorească a României, unde condițiile climatice și solul bogat au creat mediul perfect pentru cultivarea merelor de cea mai înaltă calitate. Dar ceea ce face aceste mere cu adevărat speciale nu este doar mediul natural favorabil, ci și pasiunea și devotamentul fermierilor locali pentru păstrarea tradițiilor pomicole autentice. Fiecare măr de Voinești este o bijuterie naturală, crescut cu grijă și dragoste. Prin metode tradiționale, fermierii din Voinești au reușit să dezvolte soiuri unice de mere (cum ar fi frumosul de Voinești), cu arome intense, texturi suculente și gusturi inconfundabile. Aceste mere sunt cultivate în mod sustenabil, fără utilizarea excesivă de pesticide sau fertilizatori

Piața brânzeturilor din România este într-o continuă maturizare. Producătorii de brânză artizanală sunt tot mai mulți și mai atenți la modul de prelucrare a laptelui. Simultan – consumatorii brânzeturilor fine – sunt și ei în creștere. Sunt mai atenți la ceea ce consumă și mai orientați către produsele locale. În articolul de față vom spune povestea unui brand care a luat naștere și a crescut în comuna clujeană Cornești. Povestim despre Atelierul de Brânză NarCheese, dar și despre curajul și entuziasmul tânărului Narcis Pintea – proprietarul afacerii. Un tânăr școlit în Elveția –  la Școala de Agricultură din Valais. Narcis nu a ales nu un drum simplu, ci unul orientat spre construirea unei afaceri sustenabile. Vorbim despre pășuni ecologice, animale hrănite sănătos, brânzeturi gustoase – pregătite după rețete elvețiene și adaptate tradițiilor locului. Motto-ul lor este:  Când ,,Artizanal” nu e doar o vorbă în vânt! Ce produc și ce îi face pe cei de la NarCheese diferiți? Cei de la NarCheese produc trei feluri de brânză: caș tradițional simplu, maturat minim o lună; Raclette și brânză Tomme. Ei mai produc Deliciu de capră (o brânză deosebit de fină și tartinabilă). În viitor plănuiesc să producă: Brie, Gruyere și Gorgonzola. Ceea ce îi face speciali pe cei de la Atelierul de Brânză NarCheese este faptul că folosesc doar metode artizanale, fără a grăbi procesul natural de maturare. Brânzeturile lor sunt realizate după rețete tradiționale și din ingrediente bio, provenite din Ardeal (mai concret, de la Ferma Frații Pintea din Corenști). În schimb, tehnicile utilizate sunt preluate din străinătate. Care este povestea din spatele Atelierului de Brânză NarCheese? Narcis Pintea este fondatorul atelierului și totodată primul român care a finalizat studiile la Școala de Agricultură din Valais (Elveția). „Povestea NarCheese este un vis devenit realitate în iulie 2019 când am început să pun în practică cunoștințele dobândite la Școala Agricolă din Elveția și când am obținut prima brânză provenită din laptele ecologic de la Ferma Frații Pintea.” Interesul pentru brânzeturi a venit destul de târziu, când a gustat brânzeturi maturate. În copilărie, nu a fost atras de producția brânzeturilor, ci mai degrabă de utilaje agricole. Deși nu l-am întâlnit niciodată pe Narcis, îl consider un adevărat exemplu pentru tinerii care visează să devină antreprenori, deoarece a demonstrat că nimic nu este imposibil dacă muncești și ai încredere în visul tău. De unde provine laptele folosit la producerea brânzeturilor? Laptele este produs în Cluj, la ferma ,,Frații Pintea’’ din Cornești. Ferma este înconjurată de terenuri cu fân, teren arabil și pășune. Acestea sunt lucrate 100% BIO, singurul îngrășământ fiind cel natural, provenit de la animalele din fermă. Îngrășământul are rolul de a fertiliza solul. În timpul verii, pe aceste pământuri sunt produse fân, lucernă și siloz. La momentul actual, ferma numără aproximativ 30 de bivolițe, 20 de vaci Bălțata Românească, 100 capre alpin francez/carpatin și 500 de oi. Animalele sunt hrănite natural. Nu consumă concentrate, care au rolul de a spori cantitatea de lapte. Pe toată perioada verii, animalele de la ferma Frații Pintea pasc libere, iarna sunt hrănite cu fân, lucernă și siloz. De unde pot fi achiziționate produsele NarCheese? Le puteți achiziționa de pe site-uri dedicate producătorilor locali, din băcănii sau de pe diferite shop-uri online, dedicate produselor artizanale clujene. Poți achiziționa brânzeturi produse de Atelierul NarCheese de la: Fromageria Narcheese, Sat pentru Oraș, Gourmeticus Shop, Lăptarul Tău, ROA (Roade Online din Ardeal), Bio Băcănia, Băcănia Faină.     Date de contact: Îi puteți contacta la adresa de email atelieruldebranza@narcheese.ro. Pentru informații și vânzări o puteți contacta pe Andra Pintea, la numărul de telefon 0756 388 309. Pe Narcis Pintea îl puteți contacta la numărul de telefon 0756 236 111. Lumea satului românesc are nevoie de mai mulți oameni ca Narcis. În acest mod vom avea sate mai populate, hrană curată, oameni tineri (care să contribuie la prosperitatea comunităților din care dac parte). Pentru a spori dezvoltarea economică a satelor noastre, trebuie să lucrăm împreună pentru a valorifica la maxim potențialul tuturor. Text: Delia Mandea Fotografiile aparțin: Atelierului de branză NarCheese

Îl am de ceva timp la prietenii virtuali pe Lucian Dragomir – producător de legume din județul Brașov. ​​Calitatea legumelor sale este apreciată de bucătari renumiți, de jurnaliști culinari, de oameni interesați de hrana curată. Este omul care a inițiat proiectul La Borcan. Este pasionat de gastronomie, rock și are un respect aparte pentru mâncare. „În august 2023, La Borcan a sărbătorit 10 ani de activitate, inclusiv 6 ani de când este certificat ecologic pentru cultura de legume. Lucian Dragomir, omul din spatele brandului La Borcan, le oferă celor care îl urmăresc pe paginile sale de social media „nișcaiva cultură gastronomică și puțină știință eco”, cum îi place lui să spună. Lucian are și un blog unde împărtășește despre practicile sănătoase din agricultură, dar și impresii despre gastronomia locală și produse locale. Blogul îi poartă numele – LucianDragomir.ro.   Despre manifestarea snobismului în farfurie Este contrariat de toate clișeele care au legătură cu mâncarea. Spune despre snobismul în farfurie că se manifestă în mai multe forme: ,,Dietele de tip mediteranean, la paralela 45, o tâmpenie nemărginită. Clima, lumina scurtă din timpul iernii, alternanța temperaturilor creează nevoia de fasole cu cârnați, de pastă de jumări și de ciorbă cu ceapă roșie.” Este de părere că ,,oricare alt argument, în acest sens, pică”. Aduce argumente pentru care ar trebui să consumăm produse de sezon. Nu doar că sunt mai sănătoase, mai gustoase și mai ieftine, dar asezonează mai bine preparatele. ,,Nu înțeleg de ce am mânca tomate la masa de Crăciun. Avem gogonele murate, care merg mult mai bine cu d-ale porcului.” Nu este de acord cu exagerările și cu modul aberant în care lumea se raportează la diferite alimente. ,,Superalimentele’, în ghilimele – nu există așa ceva – avocado, kale, aronia și alte hipsterisme sunt niște legume, fructe banale care au sau n-au câte ceva bun. De ce n-ar fi rachiul un superbuster?” Dar îndeletnicirea de bază, este grădinăritul și vânzarea de legume bio. Lucian este un producător cunoscut deținătorilor de restaurante care își aleg cu grijă ingredientele. Cu mulți are chiar relații de prietenie. Suferă de pe urma faptului că producătorii rurali, care oferă calitate, nu sunt sprijiniți de stat. Ba mai mult, ne declară cu amărăciune că instituțiile statului precum Direcția Agricolă, APIA și ANAF îi îngrădesc „prin o sumedenie de acte normative” tot mai mult activitatea. ,,Toată marfa pe care o produc, este urmărită prin e-factura și e-transport de către ANAF.” Spune că nu este afectat de fenomenul lobby-ului pentru agricultura intensivă. Nu este afectat nici de faptul că ,,Bayer, cu toate subsidiarele sale, controlează 90% din producția vegetală a lumii prin inputuri și material genetic”. Nu îl afectează, ca agricultor bio, nici faptul că ,,de curând au reușit să obțină o rezoluție C.E.E. prin care se încurajează folosirea organismelor modificate genetic. Suntem ca și condamnați. Eu sunt a mia parte dintr-o picătură din ocean, nu contez, nu sunt un pericol pentru ei.” Despre risipa alimentară în viziunea unui producător de legume bio L-am întrebat și despre așa-numiții „agricultori” care apar la TV și își aruncă legumele, pe motiv că nu au căutare sau că se vând „de pomană”. Lucian este de părere că „ăștia care aruncă legume produc cu input și semințe Syngenta, legume fără gust și fără miros și astfel intră în competiție cu importurile, și-o merită, zău!”. Tindem să îi dăm dreptate; un producător bio de talia lui, care muncește și are respect pentru hrană, nu aruncă legumele.   Spune că nu este de acord cu risipa alimentară de niciun fel. Argumentează prin faptul că „la noi nu a existat risipă. Bătrânii nu aveau coș de gunoi; ce era de la natură se composta, iar restul se dădea foc. Uite un exemplu edificator: toate rețetele vechi de preparare a câte unui animal prevăd componente de la nas până la coadă, nimic nu se irosea, nici măcar unghiile. Shoturi de rachiu, din pielița de la pipota păsărilor – cel mai bun ceai antidiuretic.” Pune fenomenul risipei alimentare pe seama consumerismului: „Epoca modernă, prin care se produce din toate, mult și prost, a dus la risipă.” Pentru Lucian lucrurile stau altfel. Țin de educație, de muncă, de respect, de responsabilitate: „Depinde cum trăiești și ce respect ai pentru ceea ce consumi. Dacă le obții greu, prin muncă grea sau cu bani mulți, să vezi cum dispare risipa.” Tocmai de aceea, toate legumele produse de Lucian, care nu se vând în sezon, sunt transformate în conserve bio. Conservele pot fi achiziționate direct de la el sau de pe site-uri cu produse artizanale și BIO, un exemplu fiind magazinul bioshopromania.com. Nu este deloc de acord cu incendierea resturilor vegetale. ,,În grădină, compostul este aur.” spune el. Nu doar că ajungem să poluăm mediul cu fum, dar pierdem și foarte mult în raport cu insectele și viețuitoarele din grădină. În plus, pierdem pentru că resturile vegetale ar constitui un îngrășământ bio formidabil. Așadar, hrana curată este o alternativă a noastră, a oamenilor de la țară. Este aberant să utilizăm erbicid pentru a scăpa de buruieni. Utilizarea pesticidelor este un dezastru pe termen lung, pentru că, în timp distrug tot ce înseamnă microorganisme în sol. Este furt din viitorul copiilor noștri și nu ar trebui să acceptăm așa ceva. Lucian Dragomir crede în agricultura sustenabilă și bio. Este convins că este calea de urmat pentru a proteja natura, oamenii și sănătatea noastră. Deși pare o luptă greu de dus, sunt adepta zicalei: „Omul sfințește locul!”.   Unde pot fi găsite legumele și conservele La Borcan? Brașov: Bistro De’l Arte Pilvax Restaurant Piața Star – sâmbăta Piața Dacia Livezile Dobrinoiu București: L’ Atelier de unde și alți clienți pot achiziționa pachete prestabilite. Textul este scris de Raluca Dumitrana Imaginile aparțin lui Lucian Dragomir