Generic selectors
Exact matches only
Caută articol
Caută articol
Post Type Selectors
Floare de Colț - brânză maturată De Coltești

Marius Chiorean, De Colțești – Torockoi: Primele brânzeturi maturate au intrat în producție începând cu anul 2011. Fiecare an a adus cu sine învățăminte, investiții și pași înainte.

De Colțești – Torockoi reprezintă un model de succes pentru cei care contribuie la economia rurală a României. Au făcut pași mici, dar constanți, într-un parcurs marcat de creștere și inovație. Dintr-un mic atelier artizanal de brânzeturi din zona Trascăului, astăzi vând la nivel național, iar o parte din brânzeturile maturate ajung și pe piețele externe. Dacă despre calitatea brânzeturilor maturate de la De Colțești s-a vorbit constant în ultima perioadă, despre modelul de leadership al lui Marius Chiorean s-au spus foarte puține. Marius Chiorean, astăzi director general în cadrul De Colțești, este omul care a avut capacitatea de a transforma afacerea, de a anticipa schimbările și de a găsi soluții adaptate unor provocări care au cerut abilități variate. A traversat perioade dificile: pandemia de Covid-19, creșterea prețurilor la energie electrică și războiul din Ucraina. Prezentul nu este nici el mai blând — peste provocările economice se suprapun competiția acerbă, nevoia de dezvoltare a unui lanț de distribuție eficient și imperativul reducerii costurilor. Renumele De Colțești a crescut odată cu lansarea sortimentului de brânză „Caș Bine Făcut”. De la un atelier artizanal de producție, au ajuns să dezvolte o linie de procesare modernizată, fără ca produsele să-și piardă identitatea regională sau calitatea. Procesează zilnic aproximativ 23.000 de litri de lapte, o evoluție remarcabilă față de începuturile modeste, când procesau doar câteva sute de litri pe zi. Laptele este colectat de la fermierii locali, cu care De Colțești are parteneriate durabile. Produsele De Colțești sunt disponibile la nivel național, în rețele importante precum Carrefour, Mega Image, Sezamo și Freshful, dar și în băcănii din județele Cluj, Alba, Mureș și Sibiu. Distribuția este asigurată prin curierat cu temperatură controlată și flotă proprie, oferind astfel acoperire extinsă pentru segmentul HoReCa și magazinele de specialitate. Prezența în retailul modern a fost consolidată prin standarde logistice riguroase și un branding coerent.Pe plan internațional, Torockoi a pătruns pe piețe precum Belgia și Ungaria, urmărind extinderea prin participarea la târguri și conformarea la cerințele europene. Interviul de astăzi este cu Marius Chiorean, după cum bine ați intuit. Brânzeturi artizanale românești produse în satul Colțești, comuna Rimetea din județul Alba Raluca: Cum a început povestea brânzeturilor Torockoi și care au fost momentele definitorii în evoluția brandului? Povestea brânzeturilor De Colțești – Torockoi a început din dorința de a aduce pe piață un produs autentic, legat de zona munților Trascău. Primele brânzeturi maturate au intrat în producție începând cu anul 2011, iar de atunci, fiecare an a adus cu sine învățăminte, investiții și pași înainte. Un moment definitoriu a fost când am decis să trecem de la un atelier artizanal la o unitate de producție standardizată, dar care păstrează esența meșteșugului. Adaptare și inovație în fața provocărilor economice Raluca: Ce schimbări strategice ați implementat de la preluarea funcției de Director General și cum au influențat acestea direcția afacerii? Cum ați reușit să introduceți produse noi, precum brânza extramaturată de Trascău sau Puturoasa de Trascău, și care a fost reacția pieței la acestea? De la preluarea funcției de Director General, am pus accent pe clarificarea direcției strategice și pe creșterea valorii adăugate. Am investit în produse noi și am pus accentul pe brânzeturile de pe linia de maturate. Un real succes în piață a fost crearea produsului „Caș Bine Făcut”; odată cu apariția lui, am renunțat la producția de cașcaval. O surpriză plăcută a venit și din diversificarea portofoliului de brânzeturi maturate — în prezent cred că avem cel mai mare portofoliu din România, cu 11 sortimente de brânzeturi maturate cu condimente. Brânza extramaturată de Trascău și Puturoasa de Trascău sunt în portofoliu printre primele produse făcute la Colțești și se bucură de aprecierea iubitorilor de brânzeturi maturate și gusturi intense. Lansarea acestor produse a venit din dorința de a explora noi segmente de piață și de a valorifica mai bine materia primă. Raluca: Cum colaborați cu fermierii locali pentru aprovizionarea cu lapte și ce impact are această colaborare asupra comunității? Colaborăm cu fermierii locali pe baza unui parteneriat pe termen lung, care presupune nu doar aprovizionare constantă cu lapte de calitate, ci și sprijin reciproc. Această relație contribuie direct la stabilitatea economică a comunității și la menținerea unei agriculturi locale vii. Leadership în economia rurală – viziunea lui Marius Chiorean Raluca: Cum ați reușit să construiți și să mențineți o echipă dedicată în cadrul fabricii și ce valori promovați în cultura organizațională? O echipă dedicată se construiește prin respect, comunicare și implicare. Promovăm valori precum onestitatea, spiritul de echipă, responsabilitatea și dorința de a face lucrurile bine. Cultura noastră organizațională este bazată pe implicare directă, transparență și susținere reciprocă. Unde se găsesc brânzeturile De Colțești: retail, magazine locale și băcănii? Raluca: În ce regiuni ale țării sunt disponibile produsele De Colțești – Torockoi și care sunt canalele principale de distribuție și vânzare? Produsele De Colțești sunt disponibile la nivel național în Carrefour, regional în Mega Image, Sezamo, Freshful și în lanțuri de magazine reprezentative din Cluj, Alba, Mureș, Sibiu. De asemenea, trimitem la foarte multe băcănii, având acoperire națională printr-un curier cu frig. Punem mare preț și pe segmentul HoReCa din zonele unde avem acoperire cu flota proprie. Raluca: Cum ați reușit să pătrundeți în rețelele de retail moderne și ce provocări ați întâmpinat în acest proces? Accesul în retailul modern a fost o provocare care a presupus adaptare la standarde logistice și de ambalare, dar și o claritate strategică. Am reușit datorită consistenței produsului, brandingului puternic și seriozității echipei noastre. Raluca: Aveți planuri de extindere pe piețele internaționale și ce pași ați făcut în această direcție? Da, avem planuri de extindere pe piețele internaționale. Vom participa în următorii ani la mai multe târguri internaționale, în urma cărora sperăm să inițiem parteneriate, adaptându-ne la cerințele externe. Investiția într-un depozit și energia regenerabilă ca vectori de eficiență pentru pentru creșterea capacității de maturare a brânzeturilor Raluca: Ce investiții majore ați realizat recent, cum ar fi noul depozit de 1.400 mp și instalarea de panouri fotovoltaice, și cum contribuie acestea la eficiența operațională? Investițiile recente, precum noul depozit de 1.400 mp

Citeste mai mult »
Asociația Gustă din Bucovina cu mbasadorul-Belgiei în Romania

Asociația Gustă din Bucovina – Model de bună practică în sprijinirea producătorilor locali

Urmăresc toate asociațiile implicate în susținerea producătorilor locali în online, iar cu o parte dintre reprezentanții acestora am deja colaborări strânse sau în curs de consolidare. Pentru a dezvolta economia rurală, este esențial ca oamenii cu expertiză să fie aduși la aceeași masă și, mai mult decât atât, să învețe să lucreze în echipă. Deși acest proces poate părea banal, în realitate este nevoie de implicare constantă, nu de acțiuni mimate care doar „arată bine” din punct de vedere PR-istic. Spun asta pentru că am descoperit și astfel de inițiative, însă mimatul nu construiește o Românie decentă. Asociația Gustă din Bucovina este o inițiativă pe care o urmăresc de mai bine de un an și face parte, fără îndoială, dintre entitățile care pun lucrurile în mișcare – astfel încât atât producătorii locali, cât și consumatorii interesați de produse artizanale să aibă de câștigat. Am și scris o postare despre ei, pentru că efortul lor este vizibil, iar eu îmi doresc ca publicul să îi perceapă drept un model demn de urmat – pentru că avem ce învăța de la ei. Când am transmis întrebările, intuiam o parte dintre răspunsuri, însă multe dintre acestea, oferite de Alexandru Andrieși, m-au surprins plăcut. Îmi doresc ca Oltenia – și mai ales județul Vâlcea, în care locuiesc – să aibă o inițiativă similară. Mi-ar plăcea ca expertiza acumulată de echipa din Bucovina să devină un punct de plecare pentru demersuri de acest tip și în alte județe. Fără îndoială, producătorii locali pot fi susținuți și promovați, iar produsele lor pot ajunge mai ușor la consumatori dacă există un parteneriat public-privat, așa cum se întâmplă în cazul Asociației Gustă din Bucovina. Merită menționat faptul că inițiativa a pornit de la o doamnă care lucrează în sectorul public și care, începând cu anul 2021, a pus lucrurile în ordine și a creat un cadru funcțional pentru ca producătorii locali din zona Bucovinei să își poată valorifica produsele. Așadar, nu vorbim despre acțiuni recente sau ocazionale, ci despre o asociație cu istoric, cu evenimente, cu reușite măsurabile. Vă invit să citiți interviul de mai jos, dacă sunteți preocupați – la fel ca mine – de soarta producătorilor locali. Vă asigur că răspunsurile lui Alexandru vă vor fi utile și, mai mult decât atât, reflectă o implicare clară în conturarea unui hub regional funcțional. Interviu cu Alexandru Andrieși, Asociația Gustă din Bucovina Raluca, Economie Rurală: Cine sunt membrii fondatori ai Asociației Gustă din Bucovina?  Alexandru Andrieși, Cofondator, președinte Consiliul de administrație Asociația Gustă din Bucovina: Formal, un grup de 9 tineri producători locali, prezenți în Piața Volantă “Din drag  de Bucovina”, a semnat actul de înființare. Informal, producătorii locali participanți în  Piața Volantă încă din 2021 și echipa de la Direcția pentru Agricultură Județeană  Suceava, în frunte cu dna director executiv Claudia Elena Gogu și dr. Ing. Marian  Prisacaru, cu toții ne-am dorit să avem o activitate organizată și eficientă în a promova  produsele locale și a dezvolta producătorii locali.   Ce obiective are Asociația Gustă din Bucovina? Raluca, Economie Rurală: Ce v-ați propus cu Asociația Gustă din Bucovina?  Alexandru, Asociația Gustă din Bucovina:   În experiența noastră de câțiva ani de zile am realizat că oricât de bun ar fi produsul  realizat local, acesta nu poate fi cunoscut și cumpărat de consumator dacă nu există  în spate un efort susținut de a promova produsul local, de a îmbunătăți bunele practici  privind comercializarea, de a educa și informa atât producătorul cât și consumatorul.  O comunitate informată și educată în a consuma produse locale reprezintă temelia  unei sustenabilități a producției locale.   Astfel, activitatea noastră și a partenerului nostru, Direcția pentru Agricultură  Județeană Suceava se concentrează în jurul constatării de mai sus, să suplinim partea  de educare, informare, sprijin în obținerea de autorizații, atestări pentru producători  noi, sprijin în obținerea de certificări produse, marketing produse, producători, locații  ale membrilor, identificarea de oportunități pentru desfacerea produselor, participarea  la evenimente care să crească vizibilitatea activității noastre sau la târguri care să  aducă venituri constante colegilor noștri.   Aceasta este misiunea noastră continuă. Alături de aceste obiective permanente,  ne dorim să devenim un hub regional de furnizare de hrană sănătoasă pentru  consumatorul direct dar și pentru HoReCa. Ne dorim să furnizăm produse locale în  locațiile proprii sau partenere. Ne dorim în același timp să avem un impact decisiv în  a propaga bune practici privind producția locală și sustenabilitatea acesteia, să încurajăm producția și consumul de produse locale, să fim o ancoră de sprijin pentru  cei care vor să facă pasul spre a produce hrană sănătoasă.   Istoricul și realizările Asociației Gustă din Bucovina Raluca, Economie Rurală: Care este istoricul asociației și care sunt principalele realizări?  Alexandru, Asociația Gustă din Bucovina:   Cronologic, în septembrie 2021, la inițiativa dnei director executiv Claudia  Elena Gogu, al Direcției pentru Agricultură Județeană Suceava, a pornit proiectul Piața Volantă “Din drag de Bucovina”, în curtea instituției. Proiect care a reunit de-a lungul  timpului peste 200 de producători locali exclusiv din județul Suceava. Ulterior, Asociația a fost înființată în aprilie 2024, un pas firesc în organizarea  juridică a activității producătorilor locali prezenți în cadrul Pieței Volante ,,Din drag de  Bucovina”.  Ne place să spunem că principala realizare este numărul ridicat de consumatori  care ne aleg produsele în fiecare sâmbătă în Piața Volantă sau la târgurile unde  participăm, ca o încununare a faptului că respectăm calitatea produselor oferite la  comercializare și nu doar asta. Ne dorim să creăm un mediu în care nu doar cumperi  produse ci și socializezi cu producătorul local, să existe acea conexiune directă, de  parteneriat tacit care are multiple beneficii pentru toate părțile implicate și asigură o  continuitate a activității producătorilor. Calitatea produselor colegilor noștri sunt o carte  de vizită la nivel local, datorată responsabilității acestora dar și a procedurilor pe care  noi le implementăm în accederea în asociație.   Calitatea produselor ne-a adus parteneriate cu Universitatea “Ștefan cel Mare”  Suceava, Facultatea de Inginerie Alimentară din cadrul universității, invitații la târgurile  organizate de către Ministerul Agriculturii în curtea interioară, invitații la târguri  internaționale unde reprezentăm atât regiunea Bucovina cât și România.   Prin

Citeste mai mult »
Cristian cu Bun Gust

Ce este „România cu Bun Gust”? Interviu cu George Căţean fondatorul mișcării

„România cu Bun Gust” este, fără îndoială, una dintre cele mai ambițioase mișcări dedicate producătorilor locali din România de până acum. Sub umbrela „…cu Bun Gust”, în anii anteriori și în prezent, s-au organizat o serie de evenimente care i-au avut în centrul atenției pe producătorii locali din România. Majoritatea acestor evenimente au avut loc în localități din județul Brașov, însă inițiativa se extinde cu pași siguri și în alte zone ale țării. Evenimentele „România cu Bun Gust” au debutat în 2024 la Bruxelles, cu un eveniment dedicat producătorilor artizanali și gastronomiei românești. Expoziția de gusturi a găzduit peste 20 de producători locali din mai multe județe ale țării, care și-au prezentat produsele românilor din Belgia și nu numai. Că stăm bine la produse artizanale de calitate, știm de ceva vreme. Mai este nevoie însă de o direcție clară, de implicare, de un crez comun, de abilități diverse și de dorința de a oferi soluții concrete, precum și de capacitatea de a lucra în  echipe cu oameni din diferite colțuri ale țării. Mie îmi place ceea ce am descoperit grație acestui interviu. Interviul de mai jos este cu George Căţean, omul care a pus bazele acestei inițiative atât de utile economiei rurale. 😊 Sper că vom avea și „Oltenia cu Bun Gust” în viitor. Raluca Dumitrana: Ce este „România cu Bun Gust” și care este misiunea principală a acestei inițiative? George Căţean, inițiator al mișcării ,,România cu Bun Gust” România cu Bun Gust (RBG) este o mișcare națională care aduce împreună producători locali recunoscuți pe cel puțin o schemă de calitate (națională sau europeană), alături de mici artizani, artiști locali și alte inițiative și organizații. Este un proiect de țară care pune accent pe cultură, în special pe zona de gastronomie, și care și-a propus să funcționeze după modelul unei rețele având la bază comunități locale. Misiunea: promovăm o alimentație sănătoasă și locală ca motor al sănătății, al dezvoltării economice și al protejării naturii, sprijinind producătorii locali, educând comunitățile și construind o economie responsabilă, bazată pe încredere, echitate și autenticitate. Raluca Dumitrana: Cum a luat naștere ,,România cu Bun Gust” și ce v-a inspirat să o creați? George Căţean: Primii piloni ai mișcării au luat naștere în 2021, când am observat că în România nu aveam o „umbrelă” care să aducă împreună produsele de calitate și alte proiecte și inițiative asemănătoare. Totodată, această mișcare și-a asumat și rolul de gastrodiplomație a României, mai ales peste hotare, atât în cadrul unor evenimente tematice, cât și în rândul comunităților de români din diaspora. Raluca Dumitrana: Cine sunt membrii fondatori și care este rolul fiecăruia în dezvoltarea proiectului? George Căţean: Inițiatorii suntem un grup restrâns, ale cărui baze le-am pus eu, format din persoane cu experiență și expertiză în industria alimentară, politici publice, proiecte comunitare, cultură, gastronomie, antreprenoriat, sisteme de calitate, marketing și comunicare. Următorul pas pe care mișcarea îl va face este ca acest grup de inițiatori să se regăsească într-o fundație deschisă către mai multe persoane și proiecte interesate de ceea ce ne-am propus să facem prin România cu Bun Gust. Raluca Dumitrana: Cum poate un producător local să devină expozant la târgurile organizate de „România cu Bun Gust”? Există criterii specifice de selecție? George Căţean: Pașii sunt simpli: în primul rând, acesta trebuie să respecte condițiile legale (fie că e producător de alimente, fie că e artizan sau artist), iar ceea ce dorește să expună în cadrul evenimentelor să fie rezultatul muncii sale. Este necesar să se înscrie într-un grup de organizare, unde se ține întreaga comunicare, după care să își exprime disponibilitatea pentru evenimentele lunare. Participarea la evenimente se va face printr-un proces de înscriere și auditare din partea organizatorilor. Acceptarea la evenimente va avea la bază criterii de selecție transparente și va ține cont de menținerea unei oferte atractive pentru consumatori. Raluca Dumitrana: Ce beneficii oferă participarea la aceste târguri pentru micii producători? George Căţean  Evenimentele din cadrul România cu Bun Gust își propun să fie mai mult decât o piață: un pod consolidat între rural și urban! Acest concept poate deveni locul unde consumatorii, săptămânal, pot găsi direct de la producători alimente locale de calitate, locul de întâlnire al celor interesați de sursa hranei pe care o consumă, spațiu între actorii economiei locale, între gusturi naturale, nealterate și un stil de viață sănătos. România cu Bun Gust este o sărbătoare a principiilor Slow Food: Gustos: produse obținute fără aditivi artificiali Curat: din agricultură prietenoasă cu mediul Echitabil: la prețuri corecte pentru producători și consumatori Beneficii: ● Experiență culinară autentică: Într-o lume tot mai agitată, conceptul nostru oferă oportunitatea de a o lua la pas și de a savura gusturile autentice și tradițiile locale. ● Sustenabilitate și responsabilitate: Sprijinind producătorii locali, vizitatorii nu numai că se bucură de produse mai bune, dar contribuie și la protejarea mediului și la promovarea unor practici agricole durabile. ● Conectare socială: Piața este un loc unde comunitatea se adună, se conectează și împărtășește pasiunea pentru mâncare bună, tradiție și stil de viață sănătos. ● Noua generație: Prin aceste evenimente se poate face cunoscută cultura gastronomică a zonei în rândul locuitorilor și a celor proaspăt mutați. Raluca Dumitrana: Care sunt planurile de extindere la nivel național? George Căţean: Seria evenimentelor România cu Bun Gust a debutat în aprilie 2024 la Bruxelles, printr-un eveniment dedicat promovării produselor românești în rândul românilor și nu numai, care locuiesc în Țările de Jos. Din august 2024 am început la Brașov seria evenimentelor cu bun gust în jurul comunităților din apropierea orașului, printr-un parteneriat cu gazdele locale. În cele 10 luni de când am început acest tip de evenimente, calendarul lunar include 5 evenimente organizate în Cristian, Săcele, Sânpetru, Codlea și Hărman, iar din luna iunie seria se extinde și la Râșnov. Colegii din rețea au dezvoltat acest concept și la Sibiu, unde s-a obținut și finanțare europeană. Din acest an, România cu Bun Gust va fi prezentă cu evenimente și comunități în Cluj, Timișoara, Iași, Alba Iulia, București, dar și în afara țării. Raluca Dumitrana: Cum

Citeste mai mult »
Mihai Constantinescu - culegator de turfe din Argeș

Trufe Românești: Interviu cu Mihai Constantinescu, Fondator Luna’s Premium Truffles

Trufe românești și antreprenoriat rural: Povestea lui Mihai Constantinescu, fondator Luna’s Premium Truffles Pe Mihai Constantinescu, fondatorul Luna’s Premium Truffles, îl cunosc de peste doi ani. Faptul că Daniel (soțul) este pasionat de adunatul ciupercilor m-a ajutat să am un punct de pronire în discuțiile cu Mihai. Vorbim de fiecare dată când timpul ne permite despre restaurantele care se respectă (alea cele care lucrează cu ingrediente locale), despre chefii din România, despre calitatea trufelor furnizate sub umbrela Luna’s Premium Truffles și despre gastronomia locală a României. Am fost curioasă cum decurg zilele pentru un culegator de trufe, cât de dificil este să identifice clienți, care sunt provocarile de zi cu zi. Am descoperit un antreprenor corect, care știe cum stau lucrurile în domeniu și care sunt furnizorii de trufe bine intenționați. Cel mai mult am apreciat modul direct al lui Mihai și interesul ca toate părțile implicate să fie tratate echitabil dintr-o relație comercială. Cum este viața unui culegător de trufe? De la el am aflat multe despre cei de la Fundația Conservation Carpathia, inclusiv despre Roadele Munților. Locuiește în satul Albeștii Ungureni din comuna Albeștii de Argeș. În timpul sezonului este plecat prin păduri la cules de trufe, iar în restul timplului analizează, evaluează, planifică lucrurile pentru ca urmatorul sezon să îl găsească mai pregătit. Interviul acesta este o incursiune în curioasa lume a trufelor și un mod de a descoperi tainele trufarilor. 🙂 Mihai are ceva ce un antreprenor de succes din urban nu are. Este mai mereu ocupat și poate obosit fizic, însă este mulțumit și recunoscator pentru parcursul ales. Raluca Dumitrana: Cine este Mihai Constantinescu? Pentru cei care nu te cunosc, cum te-ai descrie? Mihai Constantinescu, fondator Luna’s Premium Truffles Sunt, în primul rând, o persoană pasionată de natură și un mare iubitor de animale, cu care am avut o relație apropiată încă din copilărie. Sunt dedicat și implicat în tot ceea ce fac. Am răbdare, sunt calm și atent să nu sar etape esențiale în dezvoltarea mea personală sau a afacerii. Îmi doresc o evoluție sustenabilă și lucrez constant în această direcție. Raluca Dumitrana: Ce te pasionează în afara culesului de trufe? A fi culegător de trufe e o ocupație aparte. Te plimbi mult, ești însoțit de cățelușele tale, care au fost antrenate pentru asta și de care ești legat. Mihai Constantinescu, fondator Luna’s Premium Truffles În afara recoltării trufelor, sunt antreprenor și activez atât în domeniul comerțului cu trufe, cât și într-o afacere din sectorul turismului. Asta îmi ocupă, de regulă, tot timpul. Fac ceea ce mi-am dorit încă din copilărie: să devin antreprenor. Ce nu știam atunci era partea de birocrație – dar am acceptat-o ca parte din drum și sunt împăcat și cu asta. Sunt norocos că am reușit să îmbin pasiunea cu antreprenoriatul, rezultând astfel brandul Luna’s Premium Truffles. Trufăritul – așa numim noi această activitate – presupune o conexiune aparte cu câinii, o comunicare nonverbală avansată. Le înțelegi nevoile doar din gesturi, iar ei te citesc la fel de bine. Este o relație profundă om-animal, care face diferența în această meserie. Sunt culegători care nu au avut niciodată câini buni pentru trufe, tocmai pentru că nu au reușit să cultive această legătură. Un câine poate părea slab cu un stăpân, dar să devină excepțional cu altul care a știut să creeze conexiunea potrivită. Despre Luna, inima brandului Trufăritul presupune o relație profundă între om și câine. Luna, vișla maghiară care dă numele brandului, este partenera ideală de căutare – blândă, energică și pasionată de această activitate. „Sunt culegători care nu au avut niciodată câini buni pentru trufe, tocmai pentru că nu au cultivat această conexiune.” Raluca Dumitrana: Numele brandului chiar este dedicat uneia dintre ele? Mihai Constantinescu, fondator Luna’s Premium Truffles Da. Luna este o fetiță  de vișlă maghiară cu un temperament blând, energie inepuizabilă, pasiune și dragoste pentru trufărit. Este câinele cu care m-am completat cel mai bine și care se bucură la fiecare trufă găsită la fel de mult ca mine. Provocările culesului de trufe în România Raluca Dumitrana: Care sunt totuși provocările unui culegător de trufe din România, dar și părțile frumoase? Mihai Constantinescu, fondator Luna’s Premium Truffles Provocările sunt diverse: cele climatice, care țin de nivelul precipitațiilor și de sincronizarea acestora cu perioada de fructificare a trufelor; numărul mare de culegători, ceea ce duce la o exploatare excesivă, cu efecte negative pe termen lung; concurența internațională, inclusiv din țări non-UE care exportă trufe, ducând la scăderea prețului pe piață și la dificultăți pentru cei care trăiesc exclusiv din această activitate; riscuri legate de animale sălbatice, furtuni, accidente auto în teren accidentat. Părțile frumoase sunt: libertatea de a ne organiza singuri programul; faptul că nu am întâlnit trufari depresivi – activitatea, deși solicitantă, oferă o stare de bine; contactul permanent cu natura și întâlnirile cu fauna sălbatică; ocazia de a descoperi și alte ciuperci sau plante medicinale – învățăm constant lucruri noi. Impactul schimbărilor climatice asupra trufelor Raluca Dumitrana: Cum afectează schimbările climatice și condițiile meteorologice imprevizibile sezonul de cules al trufelor? Mihai Constantinescu, fondator Luna’s Premium Truffles În anii 2023 și 2024, precipitațiile au fost reduse, iar producția de trufe a scăzut considerabil față de anii anteriori. Pe fondul secetei din ultimii ani, trufele au devenit tot mai rare. Au existat situații în care cererea internațională nu a putut fi acoperită cu producția internă. Continui să analizez efectele schimbărilor climatice și voi putea oferi o perspectivă mai amplă peste câțiva ani. Raluca Dumitrana: Te-ai confruntat cu probleme legate de braconaj sau concurență neloială în activitatea ta? Ce obstacole întâmpini în obținerea autorizațiilor necesare pentru culesul legal al trufelor? Mihai Constantinescu, fondator Luna’s Premium Truffles Da, recoltarea nesustenabilă este una dintre cele mai mari provocări, alimentată de lipsa unei legislații clare. Numărul trufarilor a crescut, iar unii sapă literalmente pădurile, distrugând zonele de trufe și punând pe piață produse imature, fără aromă. Eu și echipa cu care colaborez de ani de zile recoltăm responsabil, fiind atenți la calitatea produselor oferite. În ceea ce privește autorizațiile, există o birocrație

Citeste mai mult »
Educatie pentru un viitor durabil

Green Start-Up Forum 2025: „Heroes for an educated future”

Green Start-Up Forum 2025 este un eveniment la care Economie Rurală este partener media. Mă bucură existența evenimentelor de acest gen, dar mai ales ma bucură impactul produs în comunitățile în care accesul la educație este limitat. Unul dintre motivele pentru care am pornit Economie Rurală este acela că îmi doream să aduc schimbarea acolo unde accesul la educație nu este ușor. În comunitățile rurale, sustenabilitatea nu este un subiect de interes și nici nu este un concept ușor de înțeles. Încă se ard resturi vegetale săptămânal, încă se aruncă gunoaiele prin păduri și pajiști. Deși avem posibilitatea să ne cultivăm legumele cât mai sănătos cu putință, alegem să le otrăvim din neștiință, nepăsare sau comoditate. Mă doare să spun că obiceiurile adulților de azi se pot schimba mai greu și că unică șansă a schimbării în bine poate veni prin prisma educației și că va veni abia la generațiile următoare. Vom reuși să producem o schimbare pozitivă dacă ne pasă și dacă încercăm să le cultivăm niște practici prietenoase cu mediul. Cadrele didactice au un rol activ în educarea tinerelor generații. Așa a fost când am fost eu elevă. Am avut șansa unor cadre didactice cărora le păsa, care nu ne lăsau să aruncăm ambalaje în curtea școlii sau nicăieri pe jos. Am avut șansa să văd în grădinile școlii plante frumoase și îngrijite, însă grădina școlii din localitatea în care domiciliez este lăsată de izbeliște, iar asta spune multe despre modul în care alegem să formăm viitoarele generații. Tocmai de aceea, orice inițiativa care vizează modul în care tinerele generații se raportează la sustenabilitate, este binevenită și mă bucură. Un astfel de eveniment este Green Start-Up Forum 2025 – eveniment organizat de InternetCorp și IC Events. Conform organizatorilor: ,,Ediția 2025 Green Start-Up Sustainability Forum este concentrată în jurul ideii de educație care va contribui la un viitor durabil.” ,,Sub sloganul ”Heroes for an educated future”, Green Start-Up și Narada se aliază pentru cea de-a treia ediție a Green Start-Up Sustainability Forum pentru ca, la finalul evenimentului, fiecare participant, fiecare partener și fiecare speaker să-și poată lăsa amprenta de bine în educație: să sprijine un copil să aibă un viitor sustenabil, viitorul la care aspiră.” Green Start-Up Forum 2025 este o gură de aer și o șansă pentru copiii din satele și comunele din România. Pe 21 mai, la Nayam Events din București, va avea loc o nouă ediție a Green Start-Up Forum – un eveniment care vorbește despre sustenabilitate într-un mod care contribuie la un viitor: prin fapte, nu doar prin concepte. Scopul evenimentului? Să transforme fiecare participare într-o contribuție reală pentru educația copiilor din România. Participarea este gratuită, dar fiecare invitat are posibilitatea de a susține, printr-un bilet-donație, inițiativele Narada pentru crearea de școli verzi și sprijinirea unor comportamente sustenabile în sistemul educațional. 100% din fondurile strânse vor merge către proiecte care schimbă vieți, în special în comunitățile care au cea mai mare nevoie. În cadrul evenimentului va fi prezentat și un studiu recent realizat de Narada în școlile din comunitățile defavorizate, aducând în lumină provocările reale ale sistemului și nevoia urgentă de intervenție și susținere. Agenda forumului include teme esențiale pentru viitor: orașe verzi, reciclare, risipă alimentară, energie regenerabilă, construcții sustenabile sau finanțarea afacerilor verzi. Totul, într-un cadru accesibil, explicat cu grijă, astfel încât discuțiile să fie deschise nu doar pentru experți, ci pentru toți cei care își doresc să înțeleagă și să contribuie. Green Start-Up Forum 2025 este o invitație la implicare, la responsabilitate și la solidaritate. Este locul în care se adună oameni care cred că fiecare copil merită un viitor mai bun – și că educația e primul pas în această direcție. Salvează datele evenimentului: 21 mai, Nayam Events, BucureștiÎnscrie-te gratuită aici: Urmărește activ evenimentul pe Facebook, Instagram și pe LinkedIn. Text de Raluca Dumitrana

Citeste mai mult »
Pepinera goji romanesc

Goji Românesc – O cultură profitabilă: Interviu cu Adrian Nicolae

În decembrie anul trecut, am descoperit și eu că există două soiuri de goji românesc: Kronstadt și Anto. Ambele sunt brevetate de Adrian Nicolae, proprietarul unei pepiniere de goji (Pepiniera Goji Bio Brașov). Mi-a povestit mai bine de o oră despre provocările cu care se confruntă, dar și despre soluțiile pe care le-a găsit pentru a-i ajuta pe oameni să înțeleagă cum să transforme cultura de goji într-o afacere agricolă profitabilă. Mi-a plăcut nu doar adaptabilitatea sa, ci și povestea sa personală. Am descoperit un producător local inteligent, capabil să identifice oportunități, dar și un om dornic să împărtășească din expertiza sa tuturor celor care sunt determinați să reușească în agricultură, indiferent de dificultățile cu care se confruntă. A înființat chiar și o asociație a producătorilor de goji pentru a-i reprezenta mai bine pe toți cei care au astfel de culturi. M-aș bucura să descopăr tot mai mulți astfel de antreprenori, mai ales pentru că este un om pragmatic, hotărât și implicat în egală măsură. Cunoaște multe povești de succes ale producătorilor locali de goji, dar și cazuri în care lucrurile nu au mers așa cum și-ar fi dorit. Ce au în comun cei care au reușit să câștige bani frumoși din plantațiile de goji? Sunt harnici și perseverenți. Dacă și tu ai aceste calități și cochetezi cu ideea unei afaceri în agricultură, atunci citește acest interviu! Raluca EconomieRurala.ro: Cum ați descoperit potențialul culturii de goji și ce v-a determinat să investiți în această nișă? Adrian Nicolae: În urmă cu 14 ani, am decis să investim în agricultură printr-o oportunitate legată de retrocedarea unui teren din comuna Augustin, județul Brașov. Terenul a fost al bunicilor mei și am dorit să începem o investiție agricolă. În acea perioadă, am dat peste anunțul unui cultivator care prezenta cât de rentabilă este această cultură. Am luat legătura și am achiziționat câteva semințe, pe care am încercat să le transformăm în arbuști de goji. Am considerat că, la acel moment, o investiție într-un domeniu de nișă poate face diferența într-o perioadă în care agricultura începea să aibă probleme cu forța de muncă și lipsa investitorilor. Ce trebuie să știi înainte de a începe o plantație de goji? Raluca EconomieRurala.ro: Când ați început pepiniera Goji Bio Brașov și care au fost primele provocări? Adrian Nicolae: În primii doi ani, am testat și încercat să găsim soluții optime pentru creșterea și dezvoltarea acestui arbust. Până nu au apărut primele fructe de goji, nu am știut dacă tot ceea ce am făcut a și funcționat. Rezultatele au fost peste așteptări, moment în care am decis că putem ajuta și alți cultivatori să înființeze culturi de goji, întrucât doar o cantitate suficientă de fructe de goji pe piața din România poate atrage atenția celor interesați de consum sau prelucrare. Cum se diferențiază goji românesc de alte soiuri internaționale? Raluca EconomieRurala.ro: Care este diferența dintre goji românesc și alte varietăți internaționale? Ce avantaje are soiul Kronstadt? Adrian Nicolae: În primul rând, goji este un arbust fructifer. Productivitatea, mărimea și gustul pot fi influențate de locația geografică a culturii. Deși „Kronstadt” este rezultatul testării a sute sau mii de plante de goji din cele produse de noi în acea perioadă, certificarea sa ca fiind goji românesc este cea mai mare realizare. Goji românesc este un standard de calitate, o mare realizare într-o perioadă în care nu se întâmplau prea multe în agricultura românească. Raluca EconomieRurala.ro: De ce considerați că goji este o alegere bună pentru cineva care vrea să înceapă o afacere agricolă? Adrian Nicolae: Goji, ca și alte fructe de pădure, reprezintă o investiție în agricultură, în care trebuie realizați niște pași esențiali pentru a ajunge la rezultatele așteptate la începutul investiției. Goji, fiind un fruct din ce în ce mai mediatizat, poate avea o valoare adăugată mai mare decât celelalte fructe de pădure convenționale. Raluca EconomieRurala.ro: Care sunt principalele avantaje ale culturii de goji din punct de vedere economic? Adrian Nicolae: Costurile pentru înființarea unei culturi de goji pot fi similare cu înființarea altor culturi similare de fructe de pădure. Faptul că goji este utilizat din ce în ce mai mult în realizarea unor produse finite cu valoare mare face ca diferența în momentul valorificării producției să fie în favoarea celor ce au investit în goji. Raluca EconomieRurala.ro: Cât de mare este cererea pentru fructele de goji și produsele derivate pe piața românească și internațională? Adrian Nicolae: Acum 14 ani, nu știa nimeni ce este goji sau la ce folosește. După atâta timp, cred că goji românesc se regăsește în multe gospodării, iar ca produse finite, îl regăsim în tot mai multe produse de consum, pentru sănătate și chiar cosmetice. Cererea va crește direct proporțional cu gradul de promovare al acestui fruct. Practic, de îndată ce cineva află că goji este cultivat la noi în țară, își dorește să îl consume sau să îl prelucreze. Raluca EconomieRurala.ro: Dacă cineva dorește să înceapă cu 1000 mp de plantație de goji, care ar fi investiția minimă necesară? Adrian Nicolae: În funcție de ce mai deține cultivatorul în gospodărie (motocultor, sistem irigație, împrejmuirea culturii), costurile se pot reduce la mâna de lucru pentru înființarea culturii și costurile materialului săditor de goji românesc, unde aceștia pot profita de pachete cu prețuri reduse. Costurile generale nu ar trebui să depășească 3000 euro. Cât costă și cât durează până când o cultură de goji devine profitabilă? Raluca EconomieRurala.ro: Cât durează până când o plantație devine productivă și începe să genereze profit? Adrian Nicolae: Dacă cultura este administrată corespunzător, începând cu anul 3, goji intră pe producție. Cu o cantitate minimă de 2 kg pe an, arbustul de goji românesc poate produce rezultate excepționale dacă aceste fructe sunt folosite și prelucrate în gospodărie. Raluca EconomieRurala.ro: Care este durata de viață a unei plantații de goji și cât timp poate fi exploatată fără replantare? Adrian Nicolae: Avem în țară culturi de peste 16 ani fără a fi nevoie să fie înlocuite. Raluca EconomieRurala.ro: Ce factori trebuie luați în considerare înainte de a alege un teren

Citeste mai mult »
Andreea Popa, somelier de brânzeturi și trainer Academy of Cheese

Interviu cu Andreea Popa, trainer Academy of Cheese. Cum ajung brânzeturile românești la standarde internaționale?

Andreea Popa este somelier de brânzeturi. A absolvit nivelul trei de certificare Fellow Member Academy of Cheese.  Este trainer oficial în cadrul Academy of Cheese, unde formează pasionați de brânzeturi, predând atât în limba română, cât și în limba engleză. Stabilită de peste două decenii în Marea Britanie (Londra), poartă însă România în suflet. An de an, revine în țară și vizitează câte un producător local de brânzeturi, unde îi încurajează pe producători să participe la competiții internaționale destinate evaluării brânzeturilor. De ce este specială Andreea? Este a 10 a persoană din lume care a obținut această certificare. 🙂 Am descoperit-o online, după ce Roxana Poede mi-a menționat despre cursurile oferite de Academy of Cheese. Ulterior, Oana Udrea a distribuit un articol despre Andreea, apărut în presa locală din Banat. Am găsit pagina ei de Facebook și, mai târziu, newsletterul (te poți abona aici), în care, la fiecare ediție, împărtășește informații despre un anumit tip de brânză. Cititorii au oportunitatea să solicite detalii în funcție de interesul lor pentru un anumit tip de brânză maturată. Mi-a scris un mesaj, iar asta mi-a făcut o mare bucurie, pentru că m-a abordat direct. La celălalt capăt al firului, printr-un apel vocal pe WhatsApp, descopeream nu doar un profesionist dornic să împărtășească din cunoștințele sale, ci și o persoană caldă, extrem de prietenoasă și deschisă. Am schimbat impresii și am promis să îi facem cunoscută povestea în cât mai multe colțuri ale internetului, dar și în viața reală. Cine este Andreea Popa și cum a ajuns trainer Academy of Cheese? Raluca Dumitrana: Andreea, povestește-mi un pic despre tine. Cum ai ajuns din România, din mediul rural, să te specializezi în lumea brânzeturilor în Marea Britanie? Andreea Popa: Ca marea majoritatea a celor din generația mea, am copilărit în mediul rural în România. Am ajuns mult mai târziu să-mi dau seama că acea perioadă a fost una care avea să mă definească. Înainte de Marea Britanie a fost China. Sunt absolventă de kinetoterapie și în perioada studiilor am fost beneficiara unei burse în China, unde am studiat acupunctura. În Marea Britanie am profesat inițial ca și kinetoterapeut privat. Deși par două lumi fară vreo legătură, au totusi un punct comun pe care eu l-am găsit cu ajutorul brânzei. Cursurile de anatomie și fiziologie mi-au fost de folos când am ajuns să folosesc o parte a cunoștințelor acumulate în facultate pentru analiza senzorială.  Raluca Dumitrana: Ai avut vreun moment „aha!” când ți-ai dat seama că asta vrei să faci? Andreea Popa: Nu, nu cred că aș putea pune degetul pe un anumit moment. În China am învățat să îmbrățisez oportunitățile ivite, chiar dacă la început nu prea am știut unde duc. Așa, în perioada aceea,  am descoperit multe lucruri, inclusiv despre mine. În Marea Britanie, când alte oportunități decât cele legate de kinetoterapie s-au ivit, nu am spus nu și din întămplare am ajuns în bucătărie. Lucrul acesta a venit oarecum și natural, având în vedere copilăria, doar că la vremea respectivă nu mă gândeam neapărat să fac o profesie din asta.  Raluca Dumitrana: Cum ai descoperit pasiunea pentru brânzeturi și ce te-a determinat să urmezi  o carieră în acest domeniu? Andreea Popa: Am lucrat ca bucătar mulți ani în domeniile engleze de vânătoare. A fost o experiență extraordinară și am fost practic în elementul meu – în mediul rural, lucrând cu grădinarii domeniilor pentru a avea produse proaspete în sezonul de vânătoare, cu măcelari locali pentru cele mai bune produse ale lor.   Acolo am descoperit brânzeturile maturate cu ajutorul cheesemonger-ilor.  M-aș opri un pic să-ți explic termenul de ,,cheesemonger” pentru că nu neapărat are în momentul de față o traducere în limba română și a fost deja preluat greșit în unele articole. Cheesemonger-ii sunt persoanele care lucrează în magazinele specializate de brânzeturi, sau acele persoane care sunt răspunzătoare de secțiunea de brânzeturi într-un Deli sau magazin. Deși actul de ,,a vinde’’ face parte din profesia lor, ei nu sunt doar vânzători de brânzeturi. Au cunoștințe temeinice despre clasificare, metodele de producție și modalitatea de tăiere, împachetare și asociere a brânzeturilor. Despre normele de igienă nici nu mai încape vorbă. Tăierea se face nu doar într-un anumit fel ci și cu o mare precizie, împachetarea trebuie să fie atât estetică cât și practică și să se execute cu rapiditate.  Dacă intri într-un magazin specializat, fără să știi neapărat ce vrei, cu ajutorul lor, al cheesemongerilor, descoperi încet, încet ceva care să-ți placă, în funcție de palatul tău gustativ. Pe lângă toate acestea, au cunoștințe de afinaj. Marea majoritate a cheese shop-urilor în Londra au pivnițe de maturare sub magazin (adică se poate uneori când mergi pe stradă să mergi de fapt deasupra unor pivnițe pline de brânză). Cheesemongerii sunt cei care au grijă de brânzeturi cât timp sunt în pivnița lor, în așa fel încât, când brânza ajunge în vitrină (galantar) ea să fie la nivelul optim de maturare. Odată ajunsă în vitrină, nu e abandonată, ci îngrijită altfel. Deci……sunt mai mult decât vânzători! Dacă în engleză se face distincție clară între cel ce produce brânza (cheesemaker) și cheesemonger, în Franța, ambii au același nume: Fromager. În schimb în Franța, datorită culturii și educației în demeniu, diferențele se fac de la sine în funcție de sensul frazei. Academy of Cheese, a lansat acum 3 ani competiția ,,Young Cheesemonger of the Year” care se adresează cheesemongerilor din întreaga lume cu vârsta până în 30 ani. A fost un succes încă de la început, iar anul trecut a fost ținută în paralel cu World Cheese Awards. Revenind la mine, cheesemongerii din mediul rural au fost cei care ,,m-au molipsit”. Cu ajutorul lor am descoperit brânzeturile, apoi am citit foarte mult despre ele (încă mai citesc – nu vrei să știi cum arată noptiera mea) și apoi am făcut pasul spre cursurile Academiei. Mi-a luat cred cam 10 ani până să-mi fac curaj să fac pasul spre studiu. Raluca Dumitrana: Care au fost principalele provocări întâlnite în tranziția de la bucătar privat la somelier de brânzeturi și

Citeste mai mult »
Suc de aronia presat la rece, produs bio

Cu gândul la România: Povestea FLARONIA – ferma ecologică de aronia din județul Călărași

De la vis la realitate: cum a început povestea FLARONIA În mediul rural s-au mutat mulți dintre cei care trăiau peste hotare. Anul trecut pare să fi fost anul în care, conform statisticilor, cei mai mulți români s-au întors acasă. Flori Blatter nu s-a mutat încă definitiv. Face naveta între Austria și satul Sălcioara din județul Călărași. Cu agoniseala de peste 20 de ani de muncă în Austria, și-a construit o casă în mediul rural din Călărași și a înființat o plantație ecologică de aronia. O afacere certificată BIO BIO FLARONIA SRL este denumirea firmei deținută de Flori, pentru care are certificarea BIO-ECO-016. Am vorbit cu ea încă din 2023, când tocmai își realizase etichetele și începuse ambalarea produselor ecologice pe bază de aronia. Atunci a fost momentul în care am vrut să aflu mai multe despre acest fruct și am descoperit că este extrem de apreciat. Ce este aronia și de ce este atât de apreciată? Originea și proprietățile aroniei Aronia este un arbust fructifer originar din America de Nord, cunoscut pentru fructele sale mici, negre sau roșiatice, bogate în antioxidanți, vitamine și minerale. În Europa, aronia a devenit populară datorită cercetărilor care au demonstrat beneficiile sale asupra sănătății și utilizarea sa în industria alimentară și farmaceutică. Puterea antioxidantă a aroniei Aronia are un scor ORAC (Oxygen Radical Absorbance Capacity) de peste 16.000, fiind printre cele mai puternice fructe antioxidante din lume. Comparativ, afinele au un scor ORAC de 4.669. Antioxidanții din aronia combat stresul oxidativ, încetinesc îmbătrânirea celulară și reduc inflamațiile. De la pasiune la antreprenoriat: drumul lui Flori Blatter O afacere pornită în pandemie Din 2023 și până acum, am corespondat periodic cu Flori, iar ea m-a ținut la curent cu evoluția afacerii ei bazate pe aronia bio. Flori este genul de om cu care am trecut dincolo de bariera unui simplu interes profesional pentru produsele locale și pentru soarta antreprenorilor rurali. Mi-a împărtășit multe despre provocările avute: de la lipsa resursei umane până la procesul birocratic pentru obținerea autorizațiilor. Însă Flori nu este doar o luptătoare și un om harnic, ci și o persoană determinată să reușească. De ce a ales aronia? A început să planteze aronia la sfatul unui prieten. Activitatea a debutat în plină pandemie, când mulți români plecați în străinătate au revenit acasă și au încercat să investească în agricultură sau în mici afaceri rurale care să le asigure un trai decent la sat, în România. Inițial, Flori avea un alt plan, însă, pentru că exista incertitudine și se gândea că lucrurile s-ar putea schimba, a decis să planteze aronia, considerând că este o cultură care nu necesită atât de multă atenție comparativ cu alte tipuri de plantații. Investiția și dezvoltarea afacerii Investiția inițială a fost de 50.000 de euro, dar Flori investește constant, an de an. Zilele trecute mi-a scris și mi-a spus că a finalizat magazinul online unde își vinde produsele pe bază de aronia. Pe viitor, intenționează să aibă propria linie de procesare a fructelor de aronia – o fabrică în care își dorește să producă suc din aronia în combinație cu mai multe tipuri de fructe. Produse bio din aronia – naturale și sănătoase Sucuri presate la rece, fără adaosuri Flori produce sucuri 100% naturale din cultura ei ecologică de aronia. Sucul este presat la rece, fără zahăr, apă sau alte adaosuri. Are și un suc din mere și aronia, în proporții egale (50% mere și 50% aronia). Dulceață de aronia, ideală pentru diabetici De asemenea, produce dulceață, apreciată atât de copii, cât și de cei care sunt extrem de atenți la ceea ce consumă, deoarece conține 98% fruct, 1% zahăr bio și 1% apă. Din fructele de aronia realizează și o dulceață cu pectină bio, foarte căutată de persoanele diabetice. Lecții despre corectitudine și relații sănătoase Îmi povestește despre toate provocările și experiențele care îi lasă un gust amar, dar la fiecare relatare încheie cu o afirmație pozitivă. Este vizibil preocupată de soarta celui cu care dialoghează. Insistă să îmi trimită suc de aronia sau pulbere, pentru că i-am spus că mă simt extrem de obosită. O refuz politicos, pentru că știu cât de mult muncește și nu vreau să îi adaug încă un motiv de stres. Îmi spune că o dor toate când e în Austria, dar nu are absolut nimic când revine în țară. Relatează amuzată că a fugit de agricultură. Mă simt cu musca pe căciulă, căci și eu am fugit, iar acum grădina mea, de mici dimensiuni, este refugiul meu când simt că nu mai pot. Vorbește cu recunoștință despre colaboratorii săi. Îmi spune că a avut o experiență bună cu Vlad, cel care i-a realizat website-ul, și că l-ar recomanda tuturor. Flori Blatter, un exemplu de integritate Îmi este dragă Flori mai ales pentru că, în urmă cu ceva timp, mi-a spus că nu vrea nimic gratuit. Crede că lucrurile se întorc cumva de la sine și nu vrea să forțeze. Este un om corect, responsabil și bun. Mă bucur de fiecare dată când descopăr oameni cu această calitate. România mai are o șansă Mă gândesc mereu că România mai are o șansă și mă bucur că astfel de români sunt hotărâți să revină. Chiar dacă sunt mai degrabă un om pragmatic decât unul romantic, știu că avem nevoie de relații corecte cu toți cei din jurul nostru – cunoscuți, rude, clienți, colaboratori, furnizori. Doar așa putem construi un viitor mai bun. Iar oameni ca Flori sunt dovada că încă se poate. Dacă vrei să încerci sucuri și dulcețuri bio de aronia sau să susții afacerile locale, descoperă mai multe despre FLARONIA și produsele sale pe website-ul lor. Website: https://flaronia.com Adresă: Sat Sălcioara, Comuna Curcani, Strada Șoseaua București, Nr. 52, Județ Călărași. Text de Raluca Dumitrana Imaginile aparțin Flaronia

Citeste mai mult »
Safala Organic Farm

Să cultivi fără să epuizezi – legea nescrisă a producătorilor locali de la Safala Organic Farm

Am descoperit produsele Safala Organic Farm în urmă cu un an. În România, sunt puțini producători de alune, iar ce mi-a plăcut la ei este că nu s-au limitat doar la acest produs – au ales să planteze și zmeură. Îi apreciez pentru curaj, pentru hărnicie și pentru faptul că sunt autodidacți. O admir pe Oana nu doar pentru bunul ei gust, ci și pentru responsabilitatea pe care o are față de mediul înconjurător. Oana este femeia antreprenor care poartă multe responsabilități pe umeri, adaptându-se mereu la nevoile afacerii.Cu toate acestea, Safala Organic Farm este rezultatul muncii a doi antreprenori locali. Oana și soțul său, Bogdan Lerescu, sunt gospodari în toată regula, așa cum le stă bine oamenilor de la țară. I-am transmis Oanei complimente pentru felul în care a dezvoltat identitatea vizuală a brandului și mi se pare fascinant modul în care își spun povestea în online. La Safala Organic Farm se produc alune în combinații delicioase cu ciocolată, zmeură și afine, iar atunci când au surplus, pentru a evita risipa alimentară, transformă fructele în dulceață sau nectar. Oamenii din Bihor îi cunosc de la târgurile dedicate producătorilor locali din Oradea. Te invit să îi descoperi și tu, parcurgând rândurile de mai jos.   Raluca Dumitrana Economie Rurală: Cum a început povestea Safala Organic Farm? Povestea Safala Organic Farm a început din dorința de a oferi un altfel de stil de viață și o alternativă sănătoasă, bazată pe produse naturale și organice. Ferma a fost fondată cu viziunea de a crea un loc dedicat agriculturii ecologice, unde principiile de sustenabilitate și respect față de natură sunt esențiale. Safala Organic Farm nu este doar o afacere agricolă, ci și o poveste despre dragostea pentru natură și angajamentul de a oferi produse care să fie nu doar sănătoase, ci și sustenabile pe termen lung. Raluca Dumitrana Economie Rurală: Ce experiență aveați înainte să începeți afacerea? Cât de dificil a fost tot procesul de la început până să începeți să vindeți? Înainte de a începe afacerea Safala Organic Farm, atât eu cât și soțul meu Bogdan aveam o experiență diversificată, dar și pasiunea pentru agricultură, natură și sustenabilitate. Amândoi am lucrat în corporații înainte de a începe proiectul vieții noastre. Procesul a fost dificil și anevoios pe alocuri, pentru că vorbim de agricultură, iar pentru ca plantele puse cu grijă în pământ să rodească a fost nevoie de câțiva ani la aluni și câteva luni la zmeură. Zmeura am vândut încă din primul an în care am plantat, undeva la 400 de kg. Promovarea în mediul online a început înainte de a avea producție, deoarece am dorit să arătăm urmăritorilor noștri întregul proces. Raluca Dumitrana Economie Rurală: Ce ați făcut voi înainte să începeți să cultivați alune și zmeură? Eu am lucrat în domeniul medical, mai exact am fost director comercial la o firmă de IT medical, iar soțul meu Bogdan a lucrat în domeniul telecomunicațiilor. Ambii am avut job-uri faine, pline de provocări, în care am crescut și ne-am dezvoltat frumos. Raluca Dumitrana Economie Rurală: Au fost persoane care v-au descurajat, la modul că v-au zis: „Nu o să meargă!”, „E prea complicat!”, „E multă birocrație să implementezi un proiect pe fonduri europene!”? Dacă „Da”, de ce totuși ați continuat pe acest drum. Orice proiect nou, mai ales unul de amploare și cu un caracter ecologic, întâmpină obstacole. În cazul agriculturii organice, există multe provocări, inclusiv birocrația legată de obținerea certificărilor ecologice și implementarea proiectului pe fonduri europene, care adesea par complicate și de lungă durată. De asemenea, există o percepție că agricultura ecologică necesită mult timp, resurse financiare mari și riscuri de investiție. Unii ar putea considera că este mai ușor să se investească în agricultura convențională, mai profitabilă pe termen scurt. Totuși, în ciuda acestor comentarii și obstacole, decizia de a continua pe acest drum a fost alimentată de o convingere adâncă în valoarea și necesitatea unui astfel de proiect. Atât eu cât și soțul meu am fost motivați de dorința de a aduce o schimbare reală în modul în care sunt produse și consumate alimentele, de a promova un stil de viață mai sănătos și mai sustenabil. În plus, am avut o pasiune profundă pentru agricultură, natură și pentru impactul pozitiv pe care o fermă ecologică îl poate avea asupra comunității și mediului. Motivarea de a continua, chiar și în fața dificultăților și scepticismului, a venit dintr-o viziune pe termen lung și din dorința de a crea ceva care să aibă un impact real. Această viziune poate să te ajute să depășești fricile și obstacolele, chiar și atunci când alții te sfătuiesc să te oprești. În final, satisfacția de a vedea cum crește un proiect ce adresează atât nevoile de consum sustenabil, cât și provocările agricole ale prezentului, poate fi un motiv suficient de puternic pentru a depăși orice obstacol. Raluca Dumitrana Economie Rurală: Ai afirmat că te ocupi de toată activitatea de marketing, fără să ai cursuri în acest sens, însă cum ai învățat? Unde vă vindeți produsele? Într-adevăr, activitatea de marketing este una din atribuțiile mele, nu am cursuri, dar am urmărit cu interes multe tutoriale, m-am inspirat din activitatea altora ca noi, iar astăzi pot să spun că sunt mulțumită de ceea ce am realizat. Paginile noastre au crescut organic fără a plăti niciodată publicitate. Produsele le vindem în general în târgurile de producători locali, iar în toată țara prin magazinul nostru online! Raluca Dumitrana Economie Rurală: De unde această dorință să cultivați bio? Dorința de a cultiva bio vine din mai multe direcții, dar în general, este legată de un angajament față de sănătatea mediului, siguranța alimentelor și un stil de viață mai sustenabil. De asemenea, suntem motivați de dorința de a oferi consumatorilor alimente de calitate superioară, fără chimicale, pesticide sau fertilizatori sintetici. Raluca Dumitrana Economie Rurală: Care este cel mai frumos lucru care vi s-a întâmplat până acum ca antreprenori în mediul rural? Cel mai frumos lucru este legătura profundă cu natura și comunitatea locală. În satul Sinteu, în proporție de

Citeste mai mult »
Antreprenoare la sat: Legume Verzi și SELO

Antreprenoare la sat: Cum a transformat Corina Hodorogea brandurile „Legume Verzi” și „SELO” în modele de sustenabilitate locală?

,,Legume verzi” este brandul dezvoltat de o familie de producatori locali din județul Dâmbovița. Sunt agricultori de trei generații, însă pandemia i-a făcut să schimbe modul în care își vindeu produsele. Am stat de vorba cu coproprietara afacerii ,,Legume Verzi” – Corina Hodorogea și am aflat povestea pe scurt. Corina mi-a scris din 2023 și de atunci am urmarit proiectul ,,Legume verzi”, dar și pe Corina pentru că ea este persoana cu care asociez eu aceasta afacere din mediul rural. Corina face parte din noua generație de antreprenori rurali și este un adevarat model implicare și determinare pentru mulți dintre noi. Este tânără, plină de energie și mereu orientată spre a găsi soluții. Face parte din multe comunități de antreprenori rurali, comunitățile acelea dorince să schimbe modul în care se fac lucrurile în România. Pentru mine, implicarea Corinei și modul în care găsește răgaz să facă networking este un indicator că economia rurală are un potențial imens, dar și oameni hotărâți. Despre producatorii care au dezvoltat brandurile ,,Legume verzi” și ,,Selo”. Sunt o echipă de agricultori cu experiență de peste trei generații, mici producători care cultivă pământul în mod tradițional, folosind îngrășăminte naturale și metode autentice, așa cum făceau și bunicii noștri. Deși producția nu a fost niciodată o problemă pentru ei, distribuția a fost un adevărat obstacol. În 2020, odată cu pandemia, au creat un sistem prin care ajung direct la clientul final. Tehnologia și social media i-au ajutat să scurteze acest traseu, aducându-le multe beneficii. Însă, odată cu creșterea concurenței, au decis în 2022 să aplice pentru un fond european pentru a ne susține activitatea și a face față cererii crescânde și competiției din partea companiilor multinaționale. Raluca Dumitrana Economie Rurală: Ce ați făcut până acum și de unde interesul pentru dezvoltarea unui astfel de produs? Corina Hodorogea – coproprietar ,,Legume verzi”: În 2022, am constatat o risipă alimentară semnificativă și, dorind să o reducem, dar și să păstrăm tradițiile satului nostru, Băleni Sârbi din județul Dâmbovița, ne-am mobilizat și am început să acționăm. În primul an de producție, am salvat peste două tone de roșii, pe care le-am transformat într-un sos de roșii tradițional, conform rețetei de familie moștenită de la bunicile noastre. În acest sat, peste 80% dintre locuitori se ocupă cu agricultura. Deși tinerii tind să plece sau să își aleagă alte meserii, comunitatea rămâne tânără și tradițiile sunt transmise din generație în generație. Din dorința de a păstra gustul autentic și obiceiurile sănătoase, am dezvoltat produsele SELO Băleni. SELO, în limba bulgară, înseamnă sat, și am dorit să onorăm acest loc deosebit prin cultură, comunitate, limbă și prin bunătățile culinare reinterpretate în produsele noastre, precum sosul de roșii, zacusca de vinete și dulceața de dovlecei. Raluca Dumitrana Economie Rurală: Care sunt provocările cu care v-ați confruntat până acum, în calitate de antreprenor? Cum ați găsit resursele financiare necesare? Cum ați depășit greutățile? Corina Hodorogea – coproprietar ,,Legume verzi”: Afacerea noastră este la limita profitabilității, dar într-o tendință ascendentă. Faptul că suntem producători direcți de legume și ne susținem procesarea din propria materie primă ne ajută foarte mult. Deși logistic și din punct de vedere al forței de muncă este complicat, avem mare încredere în produsele noastre și credem cu tărie că, odată ce vor deveni cunoscute, vor avea un mare succes pe acest segment de piață. De asemenea, avem o linie de business pentru produsele fresh, fără de care nu am fi putut susține investițiile în brandul SELO. Despre echipa SELO și percepția oamenilor din satul Băleni referitoare la micii producatori locali din județul Dâmbovița Corina Hodorogea – coproprietar ,,Legume verzi”: Pe termen lung, ne propunem să punem pe harta României produsele din satul Băleni și să recunoaștem tradițiile și cutumele locale, care, odată cu trecerea timpului, încep să dispară. Comunitatea este de partea noastră, și ne sprijină să continuam cu acest proiect, pentru că este singura fabrica care se construiește în acest sat și la care vor putea apela pentru a diminiua risipa alimentara din fiecare gospodărie. Raluca Dumitrana Economie Rurală: Ce metode și tactici de marketing utilizează un antreprenor din mediul rural, care a pornit de puțin timp pe calea antreprenoriatului și care are la îndemână puține resurse (financiare și umane? Corina Hodorogea – coproprietar ,,Legume verzi”: Am încercat intodeauna să educam consumatorii de a face alegerile sănătoase. Un obiectiv major pentru noi este să creștem consumul alimentelor sănătoase, locale și sigure. Doar astfel putem să ne diferențiem și să aducem pe mesele românilor alimente sănătoase, fără E-uri, conservanți sau coloranți, la costuri accesibile. Că tactici de marketing am folosit povestea noastră pentru a arata că se poate face o schimbare, într-o tara și într-o economie care pare din ce în ce mai provocatoare. Raluca Dumitrana Economie Rurală: Cum gestionați timpul și cum reușiți să vă prioritizați activitatea, astfel încât să lucrați eficient? Managementul timpului este un aspect destul de important pentru dezvoltarea unei afaceri de succes. Corina Hodorogea – coproprietar ,,Legume verzi”: Am reușit să ajungem în acest punct prin multa muncă și implicare a întregii familii. Motivația noastră a fost că am fost împreună iar timpul și efortul nu l-am simțit apăsător. Încercam să ne menținem un echilibru prin respectarea tradițiilor și zilelor de sărbătoare tradiționale. Raluca Dumitrana Economie Rurală: De ce ar trebui să utilizeze antreprenorii din HoReCa acest tip de produs? Corina Hodorogea – coproprietar ,,Legume verzi”: Am avut câțiva clienți din industria HORECA care au folosit produsele noastre că produse premium în meniurile lor. Acest lucru ne-a validat încă o data faptul că avem o calitate înalta a produselor și că este apreciat de o nișa din piață destul de importanta. Corina Hodorogea – coproprietar ,,Legume verzi”: Despre Rising Local Nature (compania noastra) susține lanțul scurt de distribuție pentru a le oferi celor care doresc o alimentație sănătoasă acces la produse locale, aduse direct din fermă în bucătăria lor. Activăm pe piață din 2020, lansând brandul de produse proaspete Legume Verzi, iar din 2022 am extins portofoliul cu propriul brand de produse artizanale naturale, SELO. Viziunea

Citeste mai mult »

Cum au făcut Oana și Adrian Udrea rai din ce aveau la Meşendorf 65?

Oana și Adrian Udrea au locuit în București până în 2018. Ambii soți lucrau în domeniul bancar: Oana la Banca Națională a României, iar Adrian în cadrul Allianz Țiriac. Când au decis să cumpere o casă în satul Meșendorf, din județul Brașov, locul le era necunoscut. Nici măcar popularele povești țesute în jurul regelui Charles nu le ajunseseră la urechi.   La decizia de cumpărare au contribuit mai degrabă elementele arhitecturale locale, farmecul pitoresc al satelor din regiunea Colinele Transilvaniei și legătura emoțională a Oanei cu această zonă, având în vedere că mama și bunica ei provin din județul Sibiu. Planul inițial era simplu: să cumpere o casă la sat, un refugiu liniștit unde să se retragă la pensie. Însă viața avea alte planuri. Oamenii din comunitatea mea îi cunosc bine pe Oana și Adrian Udrea. Sunt cei care conduc și gestionează aproape totul la Meșendorf 65 – un reper pentru brunch-urile cu iz săsesc, unde tradițiile prind viață în farfurie. Ce este Meșendorf 65? Un punct gastronomic local care oferă turiștilor posibilitatea de a descoperi bucătăria săsească autentică, într-un cadru idilic. Aici, Oana pregătește cu meticulozitate preparatele ce ajung pe mesele celor care vin să exploreze o Transilvanie rurală. Străini din toate colțurile lumii aleg Meșendorf pentru turismul lent, o experiență care le permite să se conecteze cu locul, tradițiile și natura. Meșendorf este unul dintre satele transilvănene din „Țara Ovăzului“. Este cunoscut nu doar pentru biserica fortificată din localitate, ci și pentru „Săptămâna Haferland“, un eveniment rural organizat de câțiva ani, care le oferă turiștilor ocazia să descopere esența culturii săsești. Raluca Economie Rurală: Cum sunt turiștii care ajung în zonă? Există un tipar sau o poveste comună care îi atrage la Meșendorf? Oana Udrea – Meşendorf 65: Majoritatea turiștilor care ajung la noi sunt străini, de regulă grupuri din Marea Britanie su Germania. Există totuși și un segment, tot mai vizibil, de oaspeți români, fie că vorbim de grupuri mai mari provenite din companii sau de grupuri de familii sau prieteni.  Eu cred că satele noastre sunt o destinație de vacanță mai lungă de un weekend doar dacă le privim în ansamblu. Mi se pare faină și interesantă ideea de a călători între ele – în zona desemnată ca fiind Colinele Transilvaniei -, poposind alternativ în câte unul din ele și testând prin rotație ce are zona noastră de oferit, indiferent că vorbim despre activități – cel puțin mers cu bicicleta, călărie, plimbări pe jos pe pajiști sau prin păduri – sau de vizite la mici producători locali, respectiv de degustări de produse. Astfel ei își pot face o imagine mai cuprinzătoare a locurilor și a oamenilor. Raluca Economie Rurală: Aș vrea să aflu mai multe despre Mariana și Adrian Stoian, oamenii cu care ați reușit să puneți pe roate o afacere atât de iubită. Oana Udrea – Meşendorf 65: Am fost norocoși să ne cunoaștem și să ne apropiem de familia Stoian, care ne-a primit de la bun început cu căldură, ca pe membri familiei. Mariana este învățătoare la noi în sat, născută și crescută aici, Adrian este tehnician veterinar, iar împreună cu familia ei dețin o fermă de vaci în Meșendorf.  Raluca Economie Rurală: Știu că nu este doar activitatea din punctul gastronomic local Meșendorf 65 și activitatea specifică de producători de brânză maturată. Pe lângă aceste activități, mai produceți și dulcețuri, siropuri, aveți grijă de grădină. Vă ajută cineva la toate aceste treburi? Oana Udrea – Meşendorf 65: Majoritatea treburilor de la Meșendorf ne revin direct, ne ajutăm însă cu doamne din sat/satul vecin când sunt perioade foarte intense de lucru – cum ar fi exemplu plantatul răsadurilor în solarii, culegerea coacăzelor, prepararea zacuștii. La fel procedăm și pentru îngrijirea spațiilor de cazare pe care le oferim pe întreg parcursul anului în satul vecin, la Critz Cross. În ultimii ani am primit un ajutor neprețuit și de la prieteni care au fost voluntari. Acest tip de ajutor ne permite să fim priză non-stop, în condițiile în care noi închidem la Meșendorf activitatea punctului gastronomic local pe perioada în care este prea frig – șura nefiind încălzită – dar continuăm să funcționăm la Criț. Producția de brânză maturată decurge însă constant. Raluca Economie Rurală: Privită din afară, afacerea voastră este foarte iubită, însă nu pare că țineți morțiș să vă promovați. Pare mai degrabă o conexiune dintre voi și oamenii care vă cunosc pentru că v-au călcat pragul. Cu toate acestea, nu spui nu oportunităților de promovare. Participi mult la evenimente din București. Ai fost la standul ALAS (Asociația Lanțului Alimentar Scurt) de la FoodService & Hospitality Expo, alături de alți 9 producători. Cum a fost experiența la fața locului? Care este relația cu Marius Tudosiei și de ce ai spus DA din prima? Cu ce așteptări ai plecat acolo și care au fost rezultatele? Ai recomanda și altor producători să se înscrie în ALAS?   Oana Udrea – Meşendorf 65: Se știe deja că nu ne prea place să plecăm de acasă, decât pentru perioade scurte și în orice caz în afara sezonului. Credem că facem o treabă mai bună îndemnând oamenii să vină să cunoască la Meșendorf locurile, oamenii și mai ales produsele lor, decât să umblăm de colo colo cu ele. Nu doar pentru că în mod inerent cantitățile sunt foarte foarte mici, ci și pentru că doar așa se pot convinge chiar la fața locului de calitate și autenticitate; mai mult, nici nu ar fi timp de umblat prin țară pe la târguri și alte evenimente, pentru că e mult de lucru acasă.   Ne alegem deci cu grijă plecările, iar în ultimii trei ani ani acestea au însemnat participarea cu un stand oferit cu titlu gratuit în care am prezentat brânza noastră maturată la Revino Gourmet Show, ediția de toamnă, prezența culminând anul trecut cu susținerea unui Masterclass. Cumva se atinseseră limitele expunerii noastre, așa că atunci când Marius Tudosiei m-a sunat și mi-a povestit despre noua asociație a lanțului alimentar scurt (ALAS) și despre oportunitatea participării la un eveniment

Citeste mai mult »
Cum acresc oltenii ciorbele? Ciorbe de sezon din Oltenia

Cum acresc oltenii ciorbele? Ciorbe de sezon din Oltenia

Cu ce acresc oltenii ciorbele? Chiar dacă ciorbele acre nu sunt foarte populare în alte regiuni din țară, eu m-am născut în Mehedinți, unde majoritatea ciorbelor pe care le mâncam, pregătite de bunica mea, erau acrite cu tot felul de zeamuri: corcodușe, aguridă sau măcriș. Erau ciorbe acrite cu dovlecei și, până la bunica mea, nu am mai auzit de această combinație. Ciorbă de porc acrită cu zeamă de varză Iarna, bunica mea făcea întotdeauna ciorbă de porc acrită cu zeamă de varză, un preparat specific sezonului, pentru că doar iarna se găsește zeama de varză în gospodăriile țăranilor. Aceasta conferă un gust aparte. De asemenea, folosea sfondoc, o plantă care, alături de mărar, dă ciorbei o aromă deosebită. Se pare că acest sfondoc este clasicul schinduf. Ciorbă de dragavei și carne de la garniță, acrită cu zeamă de varză Zeama de varză era folosită ca bază pentru a acri mai toate ciorbele, începând cu luna noiembrie și până în aprilie, când zeama de varză se baloșea și nu mai era bună. Primăvara, în Oltenia, se pregătesc ciorbe cu dragavei și măcriș, o combinație delicioasă. Măcrișul este mai acru decât dragaveiul și nu mai necesită zeamă de varză, pentru că el oferă un gust aparte. Una dintre ciorbele speciale pe care bunica mea le făcea, atunci când mergeam la muncile câmpului, era ciorba de dragavei și carne de la garniță, acrită cu zeamă de varză. Este o rețetă pe care nu am mai întâlnit-o în altă parte. Soacra mea pregătește o ciorbă similară, dar o acrește cu sare de lămâie, iar gustul nu se compară cu cel dat de zeama de varză. O altă diferență este că bunica mea tăia dragaveiul cu cuțitul sau îl rupea, pe când soacra mea îl transformă într-o supă cremă. Bunica folosea carne de la garniță, coaptă, nu afumată. Soacra mea utilizează jumările afumate. În Muereasca, județul Vâlcea, mai tot porcul se afumă, inclusiv jumările. În comuna mea natală, din Mehedinți, nu afumam slănina înainte de a o face jumări. Carnea stătea în saramură, apoi era scoasă, prăjită și păstrată în untură. Această ciorbă era consumată adesea în timpul muncilor câmpului, precum curățarea viei de mărăcini, tăierea viei primăvara sau pregătirea grădinii pentru a pune ceapă și usturoi. Ciorba de măcriș și carne de miel Aceasta este o ciorbă preluată de la soacra mea, însă ea o acrește cu oțet sau cu sare de lămâie. Înainte să mănânc această ciorbă la soacra mea, eu nu consumam ciorbe de miel, pentru că nu îmi plăcea mirosul. Este o ciorbă pe care soțul meu o iubește și pe care o facem chiar și din carne de ied. O pregătim mereu pentru masa de Paște, iar ea are o aromă proaspătă de leuștean și un gust fresh dat de măcriș. Ciorba de pui acrită cu corcodușe Ulterior, vara, când apăreau corcodușele verzi, bunica le folosea pentru a da ciorbelor un gust aparte. Când corcodușele ajungeau la maturitate, cu sâmburele întărit, le spăla și le adăuga aproape de finalul preparării ciorbei, cel mai des în cele cu carne de pui crescut în gospodărie. După ce treceau corcodușele, folosea aguridă, adică struguri verzi. Ciorbă de rață cu varză acrită la soare Varza albă era tocată și pusă în borcane de 3 litri. Peste varză, se adăuga o jumătate de lingură de sare și mărar proaspăt din grădină. Varza era copleșită cu apă, borcanul acoperit și lăsat la soare 3-4 zile. Se amesteca zilnic în borcan. Această ciorbă era pregătită dintr-o rață întreagă, fragedă, crescută în acel an, pentru că ratele cresc foarte repede. Ciorba de pui acrită cu dovlecei acriți la soare Acrirea dovleceilor este similară cu cea a verzei descrisă mai sus. Este ultima variantă de acreală pe care o descriu aici. Cum se face ciorba de dovlecei acriți? Dovleceii erau tăiați cubulețe și conservați în borcane, cu sare, mărar și apă, lăsați câteva zile la soare până ce zeama devenea acrișoară. Această ciorbă o asociez mereu cu treieratul grâului. Era făcută fie simplă, ca o ciorbă de legume, fie cu pui crescut în gospodărie. Gustul ei era deosebit în orice combinație. Este ciorba pe care o gătesc în fiecare vară. Îi place mult soțului, dar și cumnatului. De ce povestesc toate acestea? Ei bine, încerc să popularizez ideea punctelor gastronomice în regiunea Olteniei și nădăjduiesc că, într-o zi, să mă bucur de aceste ciorbe nu doar la mine acasă. Mi-ar plăcea să regăsesc aceste ciorbe în bucătăria regională, în punctele gastronomice din Oltenia, în Mehedinți sau Vâlcea. Majoritatea acestor rețete sunt specifice familiei mele. În prezent, în restaurante găsim mai ales ciorbe clasice, precum de burtă, de perișoare, a la grec sau de văcuță. Totuși, aceste ciorbe tradiționale sunt distinctive și au un gust aparte. Cred că merită să fie descoperite și apreciate de cât mai multă lume. Text de Raluca Dumitrana

Citeste mai mult »

Aboneaza-te la newsletter

Vei primi noutati cu ultimele articole, cat si diverse anunturi sau promotii

Economie Rurala
Prezentare generala a confidentialitatii

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.